Autoritatea administrației publice centrale doreşte să transmită o clădire, aflată în gestiunea Întreprinderii de stat X, în proprietatea publică a unei unități administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea Întreprinderii municipale Y. Cum are loc această transmitere şi ce aspecte trebuie să ia în considerare părțile care transmit şi primesc bunul respectiv?

Începând cu ziua de astăzi, 26 august 2021, Banca Națională a Moldovei pune în circulație, ca mijloc de plată și în scop numismatic, un set  de monede comemorative dedicate aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Acestea vor completa seria  „Evenimente istorice”. Monedele sunt prezentate în set din trei piese și au semnificația unui parcurs istoric de 30 de ani: trecutul, prezentul și viitorul. Fiecare monedă reflectă titluri celebre de versuri devenite șlagăre: „O libertate, sfântă libertate”, „Inima mea e Moldova” și „Cât trăim pe acest pământ

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Persoanele fizice care desfășoară activitate necalificată cu caracter ocazional (zilierii) sunt obligați să încheie cu Casa Națională de Asigurări Sociale un contract individual de asigurări sociale de stat chiar și cu o durată de o zi în cadrul unei luni, amintește CNAS. Excepție constituie pensionarii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.    Contractul individual de asigurări sociale se încheie de către zilieri la subdiviziunea teritorială a CNAS, unde agentul economic este înregistrat ca plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Este în drept contribuabilul să nimicească documentele, dacă perioada pentru care intenționează să nimicească actele nu a fost supusă controlului fiscal?   Conform art.17 al Legii contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, entitatea este obligată să păstreze documentele contabile (documentele primare, registrele contabile, situaţiile financiare şi alte acte) aferente organizării şi ţinerii contabilităţii, care sunt sistematizate şi păstrate conform regulilor și termenelor stabilite de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova. 

Transferul Comisiei de certificare – organul colegial instituit pentru atribuirea statutului de utilitate publică organizațiilor necomerciale – din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Agenției Servicii Publice este obiectul proiectului hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr. 266/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Proiectul a fost elaborat pentru executarea art. 27 din Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, conform căruia Guvernul urmează să-și aducă în concordanță cu legea dată actele sale normative într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

În Monitorul Oficial din 26 ianuarie a fost publicat Planul de acțiuni privind integrarea străinilor pentru anul 2018. Acesta conține circa 40 de acțiuni pe care autoritățile și-au propus să le realizeze pentru a integra în societate stărinii înregistrați în țara noastră.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Multe dintre actualele activități desfășurate în contabilitate ar putea fi asimilate de tehnologiile informaționale, însă contabilii vor rămâne mereu solicitați pe piața muncii. Afirmația a fost exprimată în cadrul lansării celei de-a VIII-a ediții a Conferinței științifice internaționale „Contabilitatea și educația contabilă în societatea digitală”, dedicată Zilei Profesionale a Contabilului, organizată în perioada 4-5 aprilie curent de Academia de Studii Economice în parteneriat cu KPMG Moldova, Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP), Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, Odessa National Economic University și Полоцкий государственный университет din Belarus.

Persoana fizică în anul 2020 a obținut venit din salariu din care a fost reținut la sursa de plată impozit pe venit în mărime de 35 720 lei și venit din darea în chirie a unui imobil altei persoane fizice din care a achitat impozit pe venit pe parcursul anului în sumă de 2700 lei conform art. 901 alin. (31) din CF. Această persoană, deși nu are obligațiunea de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru anul 2020, dorește să se folosească de dreptul stabilit la art. 152 din CF să desemneze 2% din impozitul pe venit unei asociații de veterani, stabilită la art. 52 din CF. În asemenea caz, la determinarea sumei de la care pot fi desemnate 2% din impozit se utilizează întreaga sumă achitată de persoana fizică pe parcursul anului 2020 sau doar impozitul reținut din salariu?

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind activitatea de audit intern pe bază de contract (Regulament). Autorii consideră că Programul de dezvoltare al controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia aprobate prin HG nr. 214/2018 prevăd crearea premiselor pentru entitățile publice, care nu au posibilitatea instituiri și întreținerii subdiviziunilor de audit intern proprii, să beneficieze de respectivele servicii prin externalizarea lor.

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

Ca rezultat al completărilor operate în articolul 4 din Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale RM, începând cu 1 mai 2021, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

La situația din 1 martie 2021, doar 17,9 mii subiecți ai declarării de avere și interese personale (inclusiv la angajare, eliberare din funcție sau repetitive) din numărul total de circa 60 de mii au depus declarația. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) reamintește termenul-limită de depunere a acesteia expiră pe data de 31 martie și, pentru a evita suprasolicitarea sistemului în ultimele zile de depunere, atenționează toți funcționarii publici și persoanele cu funcție de demnitate publică să se responsabilizeze.     Totodată, autoritatea solicită conducătorilor instituțiilor publice să acorde angajaților săi informațiile privind veniturile salariale din anul precedent.