X organizează evenimente festive în RM. La o sărbătoare națională aceasta a invitat artiști rezidenți ai României și Franței, cu care au fost încheiate preventiv contracte privind prestarea serviciilor în sumă a câte 25 000 de lei. Cum urmează a fi impozitate serviciile prestate de către artiștii nerezidenți? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile convenției de evitare a dublei impuneri? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă? În conformitate cu art. 70 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

În conformitate cu prevederile art. 92 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile achitate în folosul angajaților - conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi, în sumă ce nu depășesc 10 000 lei se vor reflecta în darea de seamă (forma IALS 21) la codul sursei de venit „TAXI 18” fără reflectarea sumelor impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale achitate de angajator, iar în suma venitului care va depăși 10 000 lei – la codul sursei de venit „SAL” cu reflectarea sumei impozitului pe venit reținut.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

 În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

În conformitate cu prevederile art.12 pct.1) din Codul fiscal, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Prevederile Regulamentului cu privire la administrarea Registrului de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale (Regulament) se vor aplică până la aprobarea de către Guvern a conceptului și regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional „Protecția socială”, stabilește proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului, susținută de către membrii Cabinetului astăzi, 8 decembrie.   Autorii documentului aprobat justifică necesitatea elaborării documentului prin faptul că, la moment, administrarea Registrului este prevăzută de Regulamentul Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale aprobat prin HG nr.418/2000, care este depăşit de timp şi nu mai corespunde realităţii.

Au mai rămas 5 zile până la expirarea termenului-limită de depunere de către persoanele fizice-cetățeni a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2020, informează Serviciul Fiscal de Stat. Reamintim că termenul-limită este 30 aprilie 2021.   Declarația poate fi completată și prezentată de către persoana fizică la orice subdiviziune teritorială a Serviciului Fiscal de Stat.  

Serviciul Fiscal de Stat lansează, astăzi, 21 iunie 2021, în regim de pilotare Sistemul Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, soluție informațională destinată pentru a determina nivelul de satisfacție a contribuabililor în raport cu serviciile prestate de către autoritatea fiscală națională. Obiectivele de bază ale noului sistem informațional sunt:

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, noțiunea de cumpărător cu ridicata din Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere poate fi modificată, fiind propus ca acesta să fie considerat  agentul  economic, inclusiv consumator special, care este consumatorul final al produselor petroliere și nu cel care le cumpără în scopul consumului sau al revânzării, după cum prevede definiția în vigoare. Totodată, modificări pot interveni și în sensul determinării comercializarea produselor petroliere, fiind propus ca participanţii la piaţa produselor petroliere, cu excepţia vânzătorilor cu amănuntul, să nu fie în drept să achiziţioneze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde.  

29.2.3.66 Are oare dreptul persoana fizică rezidentă, care a obținut un venit impozabil mai mare de 360000 lei, să utilizeze scutirea suplimentară acordată soției (soțului)? 29.2.3.64 Apare oare obligația depunerii unei cereri noi privind acordarea scutirilor în cazul în care contribuabilul revine din concediu de maternitate?

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Contribuabilul persoană fizică îşi exercită drepturile procedurale personal, printr-un reprezentant sau în comun cu reprezentantul, iar contribuabilul persoană juridică – prin intermediul conducătorului sau al reprezentantului său. Potrivit Codului fiscal, împuternicirile reprezentantului altul decât cel legal trebuie să fie confirmate printr-o procură, sau printr-un document ce atestă funcţia ori împuternicirile pe care le deţine – în cazul conducătorului persoanei juridice.

Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

În ediția din luna iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” contabilii ce activează la întreprinderile din domeniul extracției resurselor minerale vor găsi continuarea articolului „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării”, publicat în ediția din aprilie.  Autorii acestuia, Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, vin cu alte detalii, care se referă la procesele tehnologice în funcție de tipul extracției resurselor minerale și tipul acestor resurse; evidența analitică a costurilor de extracție; provizioane pentru costuri de lichidare a excavațiilor și refacerea (recultivarea) a terenului atribuit;

În anul 2021 art.1171 alin.(14) din Codul fiscal prevedea că, la efectuarea livrărilor de servicii, precum şi de energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi mobilă, servicii comunale, produse petroliere, în cazul utilizării e-facturii, furnizorul eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice de la data livrării acestora.   Prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2022) prevederile citate supra au fost modificate. Începând cu 1 ianuarie curent,  la efectuarea livrărilor de servicii şi de produse

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: - livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești [...] (art.93 pct.3)); - obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova (art.95 alin.(1) lit.a)).

În contextul modificărilor operate prin Legea nr. 257/2020, în unele acte normative, în special la Legea nr.1417/97 și Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului III și IV al Codului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință următoarele. Începând cu 1 mai 2021, intră în vigoare modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care stipulează faptul că întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

(29.2.6.7) Care este regimul fiscal al venitului obținut din locațiunea unui mijloc de transport de la o persoană fizică, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de către o persoană juridică? (29.2.6.11) Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale, oferite persoanelor terţe, care nu sunt angajaţi ai întreprinderii?

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei pentru salubrizare se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Potrivit art. 291 alin. (1) lit. p) din Codul Fiscal, obiectul impunerii la taxa pentru salubrizare îl constituie numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu.