O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Входящий в состав Американского Института сертифицированных бухгалтеров (AICPA) Совет по аудиторским стандартам (Auditing Standards Board – ASB) предлагает изменить определения существенности в стандартах аудита и стандартах выполнения заданий на подтверждение (attestation engagements – заданий, в котором специалист оценивает определенный объект в соответствии с заданными критериями), чтобы устранить все расхождения. В данный момент описание концепции существенности у ASB сходится с определениями, которые используют Совет по МСФО (IASB) и Совет по международным стандартам аудита и подтверждения достоверности отчетности (IAASB).

Din 1 ianuarie 2020, controalele de stat asupra activității întreprinzătorilor vor fi planificate și efectuate exclusiv în Registrul de Stat al Controalelor, subiectul fiind dezbătut în cadrul ședinței Consiliului național pentru soluționarea disputelor, desfășurată trimestrial la Guvern. Potrivit unui raport prezentat la ședință, aproape 70% din numărul controalelor de stat efectuate în anul 2018 au fost inopinate, planificate fiind doar 30%. Astfel, din numărul total de 65395 de controale efectuate, aproape 45 de mii au fost neplanificate, iar puțin peste 20 de mii – organizate. Secretarul General al Guvernului, Andrei Spînu, a solicitat ca, pe viitor, majoritatea controalelor de stat asupra activității agenților economici să fie planificate și nu invers.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Sunt fost deținător de patentă deschisă în baza punctului 2.13. Predarea si meditarea diferitelor discipline, cu exceptia muzicii, coregrafiei si artelor plastice (instruire individuala sau în grupe cu un număr de pâna la 20 persoane). Activam într-un cabinet privat, dar ma aflu în concediu de maternitate și aș dori să reîncep activitatea, deplasându-mi activitatea la domiciliu. Indiferent de locul desfășurării acesteia, este nevoie de patentă?

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Din 1 iulie 2019, potrivit art.5 (alin.4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale achită toate tipurile de indemnizații din mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, începând cu a șasea zi calendaristică, și angajaților parcurilor IT, după metoda venitului asigurat declarat în ultimele 12 luni, care se regăsesc în contul persoanei asigurate. Respectiv, angajatorii care au aderat la parcurile IT achită, ca și ceilalți, indemnizația doar pentru primele cinci zile din mijloacele angajatorului.

Emiterea, acordarea, acceptarea și rambursarea tichetelor de masă, raportul dintre operatorii, angajatorii și unitățile comerciale/de alimentație publică sunt reglementate de Legea cu privire la tichetele de masă nr. 166 din 21 septembrie 2017.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Circa 350 de femei antreprenoare din Republica Moldova au participat sâmbătă, 14 decembrie, la cea de-a V-a ediție a Forumului Anual al Femeilor din Moldova, organizat de Platforma Națională a Femeilor (PNFM) în parteneriat cu Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).Genericul ediției din acest an este „Femei pentru femei” și au avut scopul de a contura rolul asocierii femeilor, precum și de a identifica soluții pentru provocările acestora în activitatea antreprenorială și în viața socială. Oaspete de onoare a Forumului Anual al Femeilor din Moldova a fost prim-ministrul Ion Chicu, care a venit cu un mesaj de încurajare și susținere pentru femeile de afaceri din Republica Moldova.

Alăturat casei de locuit individuală este construit un garaj pentru întreținerea automobilului. Se include această construcție în baza impozabilă cu impozitul pe avere? Conform prevederilor art. 2872 din Codul fiscal, subiecții impunerii cu impozitul pe avere sunt persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), pe teritoriul Republicii Moldova.

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.