Potrivit art.942 alin.(1) –(2) din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenţei plăţii până la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin.(2) aceluiași articol, ori la o altă rată prevăzută de dispoziţiile legale speciale.

Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară stabilește (Legea nr. 62/2008) principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților și nerezidenților aferente domeniului valutar. Referitor la plățile î

Începând cu 1 ianuarie 2025, Codul fiscal (CF) prevede modalitatea simplificată de efectuare a controlului fiscal la persoanele fizice cetățeni în corespundere cu prevederile art. 2158/1. Norma dată a fost introdusă în CF prin Legea nr. 214/2024

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) și art. 291 lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător

Compania „A”, înregistrată în Republica Moldova, a deschis un cont bancar (cont curent) în statul „B”, pentru anumite scopuri tangențiale activității sale

În cazul în care achitarea pentru datoria creată nu are loc în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia, aceasta este reevaluată de către contribuabil la cursul oficial al leului moldovenesc în ultima zi a anului fiscal pentru care se prezintă declaraţia fiscală, iar diferenţa de curs valutar apărută este considerată drept venit sau pierdere a aceluiaşi an fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat informează că termenul de aplicare a cotei reduse a TVA în mărime de 6% pentru sectorul HORECA se prelungește până la data de 15 ianuarie 2022, inclusiv, ca urmare a prelungirii până la data menționată a stării de urgență în sănătate publică, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) nr. 65 din 26 noiembrie 2021.

Cum reflectăm în contabilitate serviciile Google și Facebook achitate cu cardul întreprinderii? Cum reflectăm în Declaratia TVA serviciile respective? La ce curs valutar vom calcula TVA? Reflectarea în Declarația TVA În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile cu TVA constituie

Potrivit art. 5 pct. 16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) este orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă

Interviu cu Victoria Cujba, Șefa Inspectoratului Control Financiar de Stat, cu care am discutat despre agenda complexă de lucru a echipei care veghează cheltuirea banilor publici.

Conform legislației în vigoare, atât la importul, cât și la exportul mărfurilor agentul economic are obligația de plată a drepturilor de import sau drepturilor de export, încasarea cărora este efectuată de către Serviciul Vamal (în continuare – SV).

În conformitate cu prevederile art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este

Antreprenorii începători percep comerțul internațional ca fiind unul complex și dificil de realizat. Dar având o pregătire adecvată și o abordare corectă,

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Conform art.2 din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr.77/2016), rezident al parcului IT este persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător,

Activitatea caselor de schimb valutar (CSV) se desfășoară într-un domeniu cu risc sporit de spălare a banilor, ceea ce justifică un cadru normativ strict privind identificarea persoanelor fizice. Una dintre obligațiile centrale este includerea IDNP-ului beneficiarului în bonul fiscal emis la tranzacțiile de schimb valutar în numerar, măsură care asigură trasabilitatea operațiunilor și facilitează analiza ulterioară a riscurilor.

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător despre obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). Termenul de depunere a Declarației pentru anul 2021 este 3 mai curent.   La determinarea venitului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte. Astfel, furnizorii prezintă anual în adresa autorității fiscale informația privind activitățile sau tranzacțiile efectuate prin sisteme de trimiteri poștale către persoanele fizice.

La finele trimestrului IV al anului 2021, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I din anul 2020. Indicele RPPI, la situația de raportare, a înregistrat valoarea de 126,9%, fiind în creștere cu 11,2 la sută față de trimestrul IV/2020, constată Banca Națională a Moldovei.   Potrivit regulatorului, indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piața primară a înregistrat valoarea de 138,7 la sută, fiind în creștere cu 17,7 la sută față de trimestrul IV/2020, iar cel aferent prețului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieței secundare a înregistrat valoarea de 122%, fiind în creștere cu 9,1 la sută față de aceeași perioadă din anul 2020.