În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Сonform alin.(1) art.881 din Codul fiscal

La 24 septembrie 2018 vor intra în vigoare noi prevederi ale Codului fiscal (CF), fiind puse în aplicare prin derogare de la art.7 alin. (11) din CF, care indică că orice modificări sau completări ale acestuia şi ale legilor de punere în aplicare a titlurilor CF intră în vigoare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare sau de completare în MO al RM.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobată iniţierea negocierilor asupra proiectului Protocolului de modificare a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia cu privire la transportul rutier internațional, semnat la 3 iunie 1994. Astfel, conform prevederilor Protocolului, transporturile de mărfuri bilaterale, precum şi în tranzit se vor efectua fără autorizaţii de transport.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

În cadrul entității care prestează servicii de transport rutier de persoane în regim de taxi, un angajat a decis să plece în concediu pe toată durata lunii de gestiune, iar alt angajat pe parcursul lunii de gestiune a plecat în concediu medical. Cum urmează entitatea să-și onoreze obligațiile fiscale, luând în considerare faptul că prezentarea dărilor de seamă se efectuează în mod premergător lunii de gestiune?

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Studiu de caz. Persoana fizică a fost citată la SFS și i-a fost explicat că, în anul 2018, a utilizat incorect scutirea personală, deoarece acesta a obținut venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei. Persoana fizică nu a fost de acord, motivând că, s-a angajat în luna octombrie și avea dreptul să utilizeze scutirea personală pentru prima etapă al anului 2018. Cine are dreptate în speța examinată?

În conformitate cu art. 261 alin. (111)

Începând cu 1 octombrie 2018, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi aplică un regim special de impunere a veniturilor cu impozitul pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurări medicale pentru angajații conducători auto. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor menționate, din partea contribuabililor au apărut un șir de întrebări vizavi de aplicarea acestora. Astfel, în continuare vom examina cele mai frecvente întrebări abordate de contribuabili. Care sunt impozitele și plățile obligatorii ce urmează a fi calculate și achitate, începând cu 1 octombrie 2018, de către angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi?

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.

Vinieta pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova se va achita la intrarea în țară. Parlamentul a votat, în ultima ședință legislativă din această sesiune, un proiect de lege ce se referă la modificarea sistemului actual de taxe pentru folosirea drumurilor. Proiectul are drept scop concretizarea atribuțiilor de control în domeniul transportului rutier, autorizarea intrării sau părăsirii teritoriului țării, precum și stabilirea taxei sau vinietei pentru folosirea drumurilor în RM de către autovehiculele neînmatriculate în ţară, în funcție de categoria autovehiculului rutier și termenul de ședere.

În acest an, vor fi cheltuiți 650 mil. lei pentru reparația drumurilor locale și comunale. Lucrările ar urma să înceapă chiar săptămâna curentă. Informațiile au fost prezentate de directorul Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), Gheorghe Curmei, după ședința Consiliului fondului rutier. Potrivit lui, banii vor fi alocați localităților în funcție de numărul de locuitori.

În luna iulie întreprinderea a procurat de la o persoană fizică un autovehicul. Involuat, a fost reținut impozit la sursa de plată în mărime de 7% care a fost reflectat în Darea de seamă IPC 18 pentru luna iulie la codul PL. În luna septembrie a fost identificată greșeala – reținerea în prealabil, în mod eronat, a impozitului în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Ce măsuri urmează să întreprindă entitatea în cazul dat?

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de verificare a contribuabililor din diferite domenii ale economiei naționale. Astfel, astăzi, 12 decembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat în comun cu Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare, au verificat activitatea transportatorilor de pasageri din regim taxi. După ce agenții de circulație au „tras pe dreapta” un șir de mașini de taxi, aceștia au fost verificați dacă activează legal, dacă eliberează bonul de casă, precum și dacă nu au alte abateri de la legislație. Menționăm, că acțiunile de astăzi fac parte din planul de verificări pentru luna decembrie.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Astăzi, 30 august 2019, în Monitorul Oficial al RM Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.115 din 22 august 2019 Cu privire la modificarea unor ordine ale autorității. Modificările sunt operate în Ordinul nr.149 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea formularului-tip Nota de informare privind salariul şi alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăți (Forma IALS18) și Ordinul nr.69 din 20 aprilie 2017 privind aprobarea formularului-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova și veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia. Noile prevederi vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020.

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.