Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale.

În anul 2017 asistăm la o recuperare a industriei construcțiilor după criza din anul precedent. În primele două trimestre se observă o creştere fără precedent a dării în exploatare a apartamentelor și, cel mai probabil, în acest an putem ajunge la cifra de 8000 de apartamente - cel mai mare nivel de la independența Republicii Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Președintele Parlamentului Andrian Candu a făcut o declarație după aprobarea de către FMI a programului cu R. Moldova.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi restructurată în trei societăți separate independente. Astfel, CFM va fi divizată în sectoare responsabile pentru infrastructură, călători și mărfuri. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 octombrie curent un proiect ce se referă la restructurarea sectorului feroviar.

Parlamentul European a votat raportul privind aprobarea bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, în care este prevăzută suma alocărilor UE pentru statele din Parteneriatul Estic în anul viitor şi care poate constitui 619 mil. euro.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Prim-ministrul Pavel Filip si-a exprimat, în ședința de Guvern de miercuri, convingerea că anul acesta debutează în condiții net mai bune decît cele din 2016 și a solicitat autorităților să se concentreze pe acțiunile prioritare pentru anul 2017.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

Situația economică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze. După ce în 2015 economia regiunii s-a contractat cu circa 20%, aceasta urmează să-și continue declinul și în 2016, fiind anticipată o scădere de circa 5-6%, potrivit estimărilot Expert-Grup.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

În Monitorul Oficial de astăzi, 27 octombrie, a fost publicat Raportul Curții de Conturi privind Raportul auditului situațiilor financiare la Autoritatea Națională de Integritate pe exercițiul bugetar 2016.

Republica Moldova se află într-o situaţie când cinci crize se suprapun şi se alimentează reciproc. Este vorba de criza economică, criza instituţională, criza bugetară, criza bancară şi criza socială. Declaraţia a fost făcută de fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) cere reducerea TVA pentru livrarea de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii și scutiri anuale semnificative pentru persoanele întreținute.

Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat luni, 7 noiembrie, un acord pe trei ani cu Republica Moldova, finanțat prin două instrumente de creditare – Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF), care are ca scop susținerea programului de reforme economice și financiare ale statului.

La începutul anului 2009, din cauza situaţiei de criză la livrarea gazelor naturale în Republica Moldova, CET-urile autohtone au fosttransferate la arderea păcurii. În acest context, Guvernul a aprobat Hotărîrea nr. 20 din 20.01.2009, prin care CET-urilor le-au fost eliberate cantităţile necesare de păcură din rezervele materiale de stat, cu titlu de împrumut pe termen scurt.

Abordarea fragmentată de adoptare a bugetelor autorităților bugetare independente creează mai multe deficiențe. Pentru depășirea acestora și eficientizarea administrării, se propune unificarea normelor legale ce țin de elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și procedurile generale. Prevederea dată este parte a unui proiect mai amplu ce prevede modificarea și completarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care conține propuneri de modificare şi completare a 82 de acte legislative.

Termenul mijloace speciale va fi substituit în toate actele normative cu sintagma venituri colectate, iar ca urmare nu se vor mai indica în calitate de sursă de finanțare distinctă de bugetul de stat sau local, ceea ce vine în contradicție cu principiul unității bugetului, potrivit căruia toate resursele și cheltuielile autorităților bugetare se reflectă și se efectuează exclusiv în bugetul de la care se finanțează. Propunerea dată se conține în proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a 82 de acte legislative în vederea aducerii în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

În trimestrul I 2017 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5218,9 lei, înregistrând o creștere de 11,3% față de trimestrul I 2016. Potrivit Biroului Național de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul I – 4725,7 lei (+12,6% față de trimestrul I 2016), iar în sectorul economic (real) – 5428,6 lei (+10,7% față de trimestrul I 2016).