După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Autoritățile administrației publice locale vor aproba cuantumul taxelor locale pentru activitatea de comerț ca parte componentă a regulamentului de comerț local și vor obține dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în cazurile în care aceasta poate crea obstacole de acces a mijloacelor tehnice speciale (ambulanțe, de intervenții la incendii, vehiculele speciale a băncilor etc.) către obiective de importanță socială sau terenuri publice (sediile autorităților publice, sănătate publică, băncilor, lăcașelor de cult, centrelor comerciale). Tot AAPL vor elabora Regulamente de comerţ local. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr.231 cu privire la comerțul interior. Documentul vine cu noțiuni noi, cu Nomenclatorul unităților de comerț și clasificarea acestora conform specializării, cu determinarea unităților de comerț ambulant și mobil etc.

Astăzi, 18 februarie 2021, au fost premiați cei mai buni angajatori din țară, care pe parcursul anului 2020 s-au remarcat prin colaborarea activă cu subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) și prin implementarea practicilor pozitive în vederea angajării în câmpul muncii a șomerilor. Evenimentul a avut loc în contextul marcarii a 30 de ani ai serviciului public de ocupare.

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept în profil administrativ-teritorial erau incluse 121 390 entități ce dețin codul IDNO, conform datelor statistice  publicate de Agenția Servicii Publice, 56,7% dintre acestea fiind înregistrate în mun. Chișinău (68 886 unități), urmat de mun. Bălți cu 5084 unități și Ialoveni cu 3124 entități. În UTAG sunt înregistrate  4475 unități de drept.   Un număr de agenenți economici de peste două mii este declarat în Anenii Noi (2067), Cahul (2694), Orhei (2651), Strășeni(2140)  și Ungheni (2219).  

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat pe data de 25 noiembrie Nota cu privire la prognoza revizuită a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023. Conform documentului, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut. Astfel, restricțiile impuse pentru diminuarea răspândirii pandemiei au provocat scăderea consumului final, în special a celui privat, creșterea economică fiind afectată cu circa -15%. Aceasta a fost influențată de descreșterea comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (cu 2,1%), a industriei prelucrătoare (cu 1,7%), transport și depozitare (cu 1,3), construcții (cu 0,9 %) etc. Companiile au diminuat și activitatea investițională, cauza fiind insuficiența mijloacelor financiare.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

În perioada 10-25 noiembrie curent, în Republica Moldova sunt desfășurate webinare pentru mediului de afaceri, organizate de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (USAID). Lansarea ciclului de webinare a avut loc pe data de 10 noiembrie, când a fost semnat  Memorandumul de Înțelegere între cele două părți, precum și organizat primul seminar ce ține de aplicarea noilor reguli Incoterms 2020, la care au participat circa 40 de persoane din mediul de afaceri din Soroca și Orhei.  

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021 votată de Parlament ieri, 16 decembrie 2020, în lectură finală, prevede uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor, cota standard fiind stabilită de 12%.   Astfel, conform modificărilor la art. 901 CF, din 1 ianuarie 2021 persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal (CF) vor reține un impozit în mărime de 12% (față de 10% în anul 2020) din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Compania, conform licenței, are genul de activitate extragerea substanțelor mineralelor utile. Ulterior substanțele extrase sunt livrate atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice prin numerar și prin transfer.Este obligată în cazul respectiv compania să depună la autoritatea administraţiei publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ și, ca urmare, să achite taxa pentru unităţile comerciale și/sau de prestări servicii, stabilită de către autoritățile APL?

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

O companie cu sediul în mun. Chișinău desfășoară activitate de închiriere a utilajelor de construcţii. Serviciile de închiriere se prestează doar persoanelor juridice, compania nu dispune de unități comerciale de prestare a serviciilor, ci doar de depozit necomercial, situat în com. Stăuceni, mun. Chișinău, în care se depozitează mașinile și echipamentele pe perioada în care nu sunt preluate în chirie. În incinta depozitului respectiv nu se desfășoară activităţi de prestare nemijlocită a serviciilor, acestea fiind prestate exclusiv la adresa locatorului amplasată în Chișinău.  

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Casa Naţională de Asigurări Sociale, reaminteşte că data de 25 august 2020 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: