Ieri a avut loc prima ședință a Legislativului din sesiunea de primăvară, în care deputații și-au reconfirmat votul pentru proiectele remise de Președintele țării spre reexaminare, dar au votat şi câteva noi proiecte de lege. Astfel, s-a votat în lectură finală proiectul de lege cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care interzice organizației să atragă depozite sau alte fonduri rambursabile de la persoane fizice, inclusiv împrumuturi, cu excepția când aceasta este fondator al organizației și deține o cotă de cel puțin 3% din capitalul ei sau dacă este considerat investitor calificat ce corespunde criteriilor stabilite de legea privind piața de capital.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Preţurile de consum în luna februarie 2020, comparativ cu luna februarie 2019, au înregistrat o tendinţă de creştere cu 6,41%. Totodată, în februarie 2019 faţă de februarie 2018 acest indicator a înregistrat o creștere ce 2,38%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Indicele preţurilor de consum în februarie 2020 faţă de ianuarie 2020 a constituit 99,98%. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii cu 0,02% a fost determinată de micşorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,44% și de micșorarea tarifelor la serviciile prestate populației cu 0,04%.

Persoanele care deţin funcţii publice în Moldova nu se grăbesc să depună declaraţiile de avere şi interes personal la Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi a trecut o lună de la lansarea campaniei de recepționare, doar 250 de persoane din cei 65 de mii de declaranți au completat actele.

Acest ghid este elaborat în baza reglementărilor din: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF); • Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019; • Catalogul mijloacelor fixe și active nemateriale (Catalog), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338/2003; • Instrucțiunea privind modul de completare a declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN-12) (Instrucțiune), anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22.12.2017 (modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 5 din 10.01.2020) • Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea impozitului pe venit nr. 693 din 11 iulie 2018 (HG nr. 693/2018) • Codul civil al RM (CC) etc.

În luna august s-au produs două evenimente importante în domeniul reglementării modului de calculare și achitare a contribuției în Fondul viei și vinului de către întreprinderile producătoare de produse vitivinicole. Acestea sunt: - publicarea în Monitorul Oficial din 7 august 2020 a Legii nr.157 din 20.07.2020 „Cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și pentru modificarea Legii viei și vinului nr.57/2006”   și - aprobarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.423  din 15 august 2020 „Cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.”

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege ce vizează reorganizarea instituțională și asigurarea funcționalității Autorității Naționale de Integritate.

Un angajat a companiei s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale pentru depunerea documentelor de calculare a pensiei. În procesul de analiză au fost constatate unele neclarități în informația deținută de CNAS în baza raportului IPC18 pentru anul 2018. Întru depășirea situației, companiei i-a fost solicitată verificarea corectitudinii completării dării de seamă și prezentarea informației corectate ce ține de angajat. Compania este conștientă de impactul acestei informații asupra angajatului, dar cum poate fi corectată informația, dacă perioada anului 2018 a fost supusă controlului fiscal în anul curent și o dare de seamă corectată nu poate fi depusă?

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, prezentăm explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard, care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Comunicăm că, din SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” au fost excluse prevederi preluate din Legea contabilității nr. 113/2007 pentru a evita dublarea prevederilor identice.

Entitatea care are ca activitate de bază producerea și comercializarea mărfurilor, a primit pe parcursul anului o subvenție pentru procurarea mijloacelor fixe în sumă de 56 000 lei. Totodată, a mai primit un grant în mărime de 10 000 lei, destinat serviciilor de reclamă cu scopul de a promova pentru export mărfurile produse în Republica Moldova. Însă dat fiind faptul că costul efectiv al mijlocului fix procurat depășește suma subvenției acordate, entitatea a contribuit la achiziționarea acestuia cu 10% din valoarea lui. Totodată, a mai suportat și cheltuieli adiționale privind reclama în mărime de 5000 lei. Cum urmează a fi reflectate sumele date în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat beneficiarilor de prestații sociale că au fost efectuate transferurile pentru toate prestaţiile sociale în mărime de circa 382,7 mil. lei, inclusiv banii destinaţi achitării indemnizaţiilor pentru familiile cu copii. Astfel, pentru plata indemnizaţiei de maternitate au fost transferate 52,8 mil. lei pentru 1972 beneficiari, iar pentru cea paternală — 1,8 mil. lei (368 beneficiari). Indemnizaţia unică la naşterea copilului va fi achitată în sumă de 24,6 mil. lei (3072 persoane), iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani va fi plătită la 47248 persoane în sumă de 89,2 mil. lei.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să fie instituția de reper a țării la capitolul profesionalism și să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mult mai stabil și de încredere. Mesajul a fost spus de echipa băncii centrale la întrevederea cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a efectuat astăzi o vizită la BNM Șeful statului, în calitate de garant al Constituției, a dat asigurări echipei BNM că instituția va rămâne independentă, ceea ce reprezintă o garanție a stabilității sectorului financiar-bancar – un factor indispensabil pentru o dezvoltare economică durabilă.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Astăzi, 29 ianuarie 2020, ora 11.00, în Pavilionul nr. 2 al C.I.E ”MOLDEXPO” (mun. Chișinău, str. Ghioceilor, 1) va avea loc deschiderea oficială a celei de a XIX-a ediții a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2020. La eveniment vor fi prezenți: Ion Chicu, prim-ministrul RM; Sergiu Harea, președintele CCI a RM; Peter Michalco, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; membri ai Guvernului RM; secretari de Stat; ambasadori acreditați în Moldova; peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. La expoziția din perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 vor participa 460 agenți economici din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari. Anul acesta, companiile certificate eco își vor expune produsele în spațiile special amenajate.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală astăzi, 19 decembrie. Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.