Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Principiile și normele privind producția ecologică, certificarea și utilizarea indicațiilor în etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele în domeniu vor fi reglementate în Republica Moldova de o lege specială. Proiectul legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Documentul este elaborat în scopul asigurării dezvoltării durabile a producției ecologice, funcționării eficiente a pieței prin concurența loială, dar și protecția intereselor consumatorilor.

Primăria Chișinău planifică implementarea unui program de stimulare și impulsionare a integrării tinerilor din municipiu în activitatea economică și mediul de afaceri prin susținerea și facilitarea lansării și dezvoltării afacerilor sustenabile, proiectul fiind propus pentru consultări publice. Elaborarea proiectului Programului municipal de susținere a tinerilor antreprenori a fost condiționată de conștientizarea faptului că tinerii sunt o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. Conform datelor BNS, în mun. Chișinău în anul 2018 locuiau 264,7 mii persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în creștere cu 23,9 mii sau 9,9% comparativ cu anul 2017.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna martie 2019 comparativ cu februarie luna februarie a anului curent a constituit 100,5%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,5% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit informației, în luna martie 2019 faţă de februarie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la produse alimentare: cartofi – cu 7,1%, legume proaspete – cu 5,6%, crupe şi biscuiţi – cu câte 1,3%, făină de grâu – cu 1,2%, băuturi alcoolice – cu 0,9%, unt ţărănesc – cu 0,7%.

Entității „Z” SRL i-a fost instituit post fiscal staţionar, în cadrul căruia la finele fiecărei zile de lucru depozitul întreprinderii este sigilat de funcţionarii fiscali responsabili de activitatea postului fiscal și desigilat în fiecare dimineaţă ulterioară. În una din dimineţi funcţionarii fiscali au constatat ruperea sigiliului aplicat pe ușa depozitului, iar conducătorul întreprinderii nu a putut explica cine și cu ce scop a deteriorat sigiliul. Lipsuri de mărfuri din depozit nu s-au constatat. Îi vor fi aplicare sancţiuni entității „Z” SRL în aceste condiții?

Ministerul Economiei și Infrastructurii comunică despre desfășurarea ședinței grupului de lucru pentru elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului în anii 2020 – 2030. Pe agenda evenimentului s-au regăsit subiecte ce țin de definirea viziunii, obiectivelor generale și strategice privind dezvoltarea turismului, proiectarea acțiunilor pentru atingerea obiectivelor, dar și prognoze de creștere durabilă a ramurii turismului. „Elaborarea Strategiei de dezvoltare a sectorului turismului este una din prioritățile Programului de activitate al Guvernului. Viziunea noastră este să dezvoltăm Republica Moldova ca o destinație turistică competitivă și durabilă.

În ședința din 26 decembrie curent Guvernul a aprobat Metodologia privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferente domeniilor de competență ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Potrivit ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, documentul are ca obiectiv reducerea la maximum a numărului de vizite de control până la una singură, când agentul economic este supus controlului pentru toate domeniile de competență identificată în planul anual al controalelor.

Din 5 ianuarie 2019, punctul comun de trecere a frontierei de stat Palanca poate fi traversat de toate categoriile de vehicule. Până astăzi circulația era permisă doar pentru vehiculele cu masa de până la 3,5 tone și o capacitate de până la 22 de locuri. Cu toate acestea, este impusă interdicția ca acestea să nu transporte produse alcoolice, din tutun și mărfuri supuse controlului veterinar și fito-sanitar. Amintim, că inaugurarea punctului de trecere a frontierei moldo-ucrainene a a avut loc la 28 decembrie 2018, „Palanca-Maiaki-Udobnoe” devenind al șaselea punct de control comun.

Companiile vor putea apela la un agent de muncă temporară, care le va pune la dispoziție un salariat ce va activa pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar. Misiunea de muncă temporară la aceeași întreprindere va putea fi exercitată pentru un termen maxim de 24 de luni. Reamintim că a fost elaborat un proiect de lege ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea mai multor acte legislative, inclusiv a Codului muncii.

Ce sancțiuni pot fi aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controalelor efectuate pentru verificarea corectitudinii stabilirii prețurilor pentru produsele social importante? Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 3 din 23 martie 2020, a fost instituit moratoriul, până la data de 1 iunie 2020, asupra controlului de stat, cu anumite excepții prevăzute de aceeași Dispoziție. Una din excepții este neaplicarea moratoriului asupra controlului modului de formare şi aplicare a preţurilor.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Banca Națională a Moldovei a publicat astăzi cel de-al șaselea set de materiale în contextul campaniei de informare inițiate luna trecută împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare, în cadrul proiectului „Învață. Dă sens banilor”. Acesta ne învață ce să facem cu la rezerva de bani acumulată pentru a obține un câştig.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna februarie 2019 faţă de ianuarie 2019 a constituit 100,4%, iar faţă de ianuarie 2018 — 100,2%. Informația cu privire la IPC a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 martie curent. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare – cu 0,1% şi de majorarea tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei cu 0,2%.