Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

Ieri, 23 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. La elaborarea documentului au fost luate în considerare  propunerile înaintate de mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate, fiind propuse modificări la unele acte normative, care PP„Monitorul fiscal FISC.md” le va publica astăzi, ținând cont de argumentarea expusă în nota informativă a proiectului.   Astfel, intervențiile propuse în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se referă la măsurile de diminuare a numerarului în economie.  

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forței de Muncă la data de 30 iunie curent erau la evidență circa 8,4 mii locuri de muncă vacante şi 34,9 mii şomeri, comunică autoritatea  cu referire la cererea și oferta forței de muncă în semestrul I.   În aspect teritorial, cele mai multe locuri de muncă vacante au fost gestionate de către Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă a mun. Chişinău, la finele perioadei fiind înregistrate 2527 locuri de muncă vacante, după care urmează subdiviziunea teritorială din Bălți cu 1089 posturi vacante și cea din Ungheni – 497. În același timp, cele mai puține locuri libere au fost înregistrate în Briceni – 29.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță că, în scopul angajării  și (re)integrării persoanelor din categoriile care necesită suport suplimentar pe piața muncii,  implementează următoarele programe de subvenționare a angajatorilor.   Programul I. Subvenționarea locurilor de muncă  Agenții economici pot beneficia de subvenții lunare în sumă de 2206,83 lei, mărimea subvenției este egală cu 30% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent.

În scopul prevenirii cazurilor de prejudiciere a bugetului de stat, Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizarea sectoarelor economiei naționale cu un risc sporit de neconformare fiscală, unul din obiectivele principale ale SFS fiind aplicarea măsurilor de descurajare a desfășurării ilicite a activității de întreprinzător.   Pe parcursul anului 2020, au fost întreprinse acțiuni de conformare voluntară și forțată față de contribuabilii care prestează servicii de transport ilicit interurban/internațional de persoane, dar și în regim de taxi, a persoanelor fizice care practică activitate de transport ilicit de pasageri în traficul internațional.

Modulul "Organizații non-profit" este o soluție completă dezvoltată pe baza platformelor 1C: Întreprindere 8 și Contabilizare 4.0 pentru a facilita evidența contabilă în cadrul organizațiilor non-profit (ONP). Obiectivele principale sunt automatizarea proceselor de afaceri în ONP-uri, dezvoltarea unui sistem care asigură randamentul și eficiența maximă a proiectelor vizate și contabilitatea separată pe tipuri de activități și surse de finanțare.

Prin modificările operate în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr. 156/1998) care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, a fost aprobată o nouă categorie de pensie prevăzută la art. 9 - pensia anticipată pentru carieră lungă. Condițiile de acordare a categoriei date de pensii sunt descrise la art. 152 din legea menționată și reglementează următoarele: (1) Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1).

Situațiile de criză, eșecurile în afaceri și a doua șansă pentru antreprenorii aflați în dificultate au fost temele celui de-al doilea eveniment de dialog cu tema „Facilitarea accesului la a doua șansă”, organizat prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0.   „Pe viitor tot mai mulți antreprenori ar putea ajunge în prag de insolvabilitate ca urmare a efectelor generate de pandemia COVID 19. Astfel, este necesară elaborarea și implementarea unui Program național de suport pentru antreprenorii aflați în situații de criză. În același timp, ODIMM, prin intermediul proiectului DanubeChance2.0, va oferi în continuare suportul necesar antreprenorilor care se află în dificultate”, afirmă Iulia Costin, directorul general ODIMM.

Implementarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor este în atenția Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, care a desfășurat un  șir de webinare dedicat IMM-urilor în cadrul proiectului „Consiliere juridică de urgență” organizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în parteneriat cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Starea de urgență a schimbat regulile de joc, inclusiv al regimului de desfășurarea ședințelor de judecată. În acest sens, medierea și arbitrajul au fost metodele alternative optime de soluționare a litigiilor.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Centrul de instruire în finanțe din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a desfășurat instruirea „Achiziții publice” pentru 25 de specialiști din domeniul finanțelor publice. Evenimentul a avut loc online, în perioada 11-12 noiembrie 2020, la inițiativa Ministerului Finanțelor.   În cadrul cursului au fost abordate următoarele subiecte-cheie: Cadrul normativ național aferent achizițiilor publice; Obiectivul achizițiilor publice; Etapele procedurii de achiziție publică; Planul de achiziții; Documentația de atribuire.  

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

În prezentul articol se propune examinarea regimului fiscal aplicat unor cheltuieli suportate de angajatori pe parcursul anului 2020 ținând cont de specificul acestuia an prin prisma instituirii stării de urgență/stării de urgență în sănătate publică:     - Cheltuieli aferente echipamentelor de protecție, dezinfectanților, măștilor medicale, ventilatoare medicale, etc. procurate și donate către instituțiile medico-sanitare publice ce urmează a fi utilizate pentru combaterea infecției cu Coronavirus (COVID-19)

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 162 din 21 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,