Are dreptul SRL „M” să deducă în scopuri fiscale cheltuielile legate de reparația mijlocului fix, total uzat, în contabilitatea financiară, dar care nu a fost casat până la moment, deoarece este utilizat în continuare în activitatea întreprinderii?

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

Conform art. 268 alin. (1) din Codul fiscal, contestaţia împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat sau a acţiunii funcţionarului fiscal poate fi depusă, dacă CF nu prevede altfel, în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a întreprinderii acţiunii contestate. În cazul omiterii acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acţiunea, de către SFS. Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor actele legislative nr.295 din 21 decembrie 2017, din 12 ianuarie 2018 au fost introduse noi prevederi în Codul fiscal, care modifică procedura de contestare a actelor emise de SFS.

Angajatorii, în termen de 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/ încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal, vor prezenta,pe suport de hârtie, agențiilor teritoriale ale CNAM informația aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale pentru persoanele care nu dețin număr de identificare personal. Acțiunea va fi efectuată prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (3) lit. a) și art. 10 alin. (2) lit. d) și e) din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova și-a prezentat Raportul de activitate al instituției pe anul 2016, în cadrul unei conferințe de presă.

Care sunt cazurile și care este procedura depunerii cererii pentru a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în corespundere cu prevederile art. 180 din CF?

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) din Moldova obligă conducerea executivă a companiilor ALLIANCE Insurance Group și ASITO să anuleze pachețele de acțiuni deținute de acționarii majoritari ai acestor societăți și să emită acțiuni noi spre vânzare pe piață reglementat.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) din Moldova a adoptat, la finele anului precedent, o hotărâre prin care se majorează prima de asigurare de baza la poliţele RCA şi Carte Verde.

În luna iulie curent majorarea activelor oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a fost determinată, în mare parte, de intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută și aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

În practica contabilă deseori recunoașterile faptelor economice se fundamentează nu doar pe estimări, raționamente și diverse practici, cât pe prevederi exacte. Sub acest aspect, poate fi privită și aplicarea noțiunii de „beneficii economice”, care reprezintă un criteriu general în recunoaștere, dar care nu este îndeajuns definit și nici explicat, provocând în practica contabilă întrebări la aplicarea acestei noțiuni.

Serviciul Vamal al RM reiterează că, la intrarea în Republica Moldova, persoanele fizice au dreptul să introducă nelimitat numerar în monedă națională, precum și numerar și cecuri de călătorie în valută străină. Totuși, dacă suma depășește 10 mii de euro sau echivalentul lor de persoană, aceasta urmează a fi declarată în scris, cu completarea formularului tipizat DV-6, unde va fi indicată suma, proveniența și destinația banilor. Ulterior, în baza acestei declarații, va fi eliberat formularul tipizat TV-28. Obligativitatea declarării sumelor ce depășesc plafonul de 10 mii de euro este prevăzută și la ieșirea din țară, doar că, în acest caz, suma scoasă nu poate depăși 50 mii de euro sau echivalentul lor.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Entitatea „G” SRL a prezentat declaraţia privind TVA pentru luna septembrie 2018 în termen, însă nu a achitat suma TVA aferentă bugetului în mărime de 14 mii lei din lipsa lichidităţilor. Acum entitatea „G” SRL intenţionează să achite restanţa la data de 30.11.2018,odată cu penalitatea aferentă. Cum urmează a fi calculată această penalitate şi cum se achită ea la buget?

Organizația necomercială din RM, în scopul desfășurării activității de bază, invită reprezentanți străini la evenimente pentru obținerea fondurilor de finanțare. Organizația oferă invitaților pe cont propriu transport și alimentare. În aceste condiții apare necesitatea ajustării în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor organizației necomerciale?

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

În luna martie 2018, în temeiul art. 4 din Legea nr. 140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost efectuat un control privind respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii la una din întreprinderile de stat pentru silvicultură, fiind depistate următoarele încălcări: — relaţiile de muncă ale unor salariați nu au fost perfectate în formă scrisă, prin încheierea contractului individual de muncă; — propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă nu a fost adusă la cunoştinţa unor salariați sub semnătură, iar în alte cazuri refuzul angajatorului de a perfecta contractul nu a fost comunicat salariaților în scris, în decurs de 5 zile lucrătoare;

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.