Potrivit modificărilor operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, începînd cu 1 ianuarie 2021 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Astfel, art.4 din Legea 489/1999 este completat cu pct.13, iar Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 care include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii – cu punctul 1.61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Ajutorul bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2022 ar putea constutui 1485 lei.  Ministerul Afacerilor Interne propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului ajutorului bănesc pentru anul curent.   Menționăm că, potrivit Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară este stabilit anual de Guvern. Pentru anul 2021 acesta a constituit 1307 lei.

Casa Națională de Asigurări Sociale a operat modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul nr. 98-A/2015 al autorității.   Intervențiile sunt necesare ținând cont de prevederile Legii nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pe anul 2022), prin care au fost incluse modificări și în art. 28 din Legea nr.489/1999. Amintim,

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Companiile de asigurări din Republica Moldova au cumulat în anul 2021 prime brute subscrise în sumă de 1,93 mld. lei, volum în creștere cu 32,6% față de cel înregistrat în anul 2020, fiind unul fără precedent în istoria asigurărilor moldovenești, în special având în vedere că a avut loc după un regres de 10,6% a primelor brute subscrise în anul 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   Sectorul rămâne orientat spre asigurările generale, care dețin o cotă de 94,8%, în timp ce asigurărilor de viață le revin 5,2% din volumul total al primelor brute subscrise. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,86 mld. lei,

Pe parcursul trimestrului III, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a efectuat 4656 de controale pe toate domeniile de competentă ale Agenției.

Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.      Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.

Termenul de determinare a obiectelor impunerii deținute sau dobândite de către contribuabili persoane fizice cetățeni, ce urmează a fi incluse în baza de calcul pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, ar putea fi transferat de la 31 mai la 31 martie.   Proiectul de lege pentru modificarea art. 282 din Codul fiscal ce stabilește termenele achitării impozitului pe bunurile imobiliare, a primit aviz pozitiv din partea comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Membrii comisiei au menționat că prevederile acestui proiect ar putea fi puse în aplicarea începând cu anul viitor. Menționăm că Executivul se va expune asupra proiectului în ședința de astăzi, 30 martie curent.

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Pe ordinea de zi a ședinței din 15 martie  a Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce are drept scop intervenția atât în secțiunea a XVI-a din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cât și în Codul fiscal.   Astfel, pozițiile tarifare indicate în art. 96 lit. b) liniuța a treia din CF, pentru care este stabilită cota TVA de 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM, ar putea fi suplinite cu încă trei poziții:

Ținând cont de faptul că în următoarele două zile contribuabilii urmează să prezinte rapoartele lunare, entitățile obligate să prezinte dările de seamă cu utilizarea sistemelor electronice pot întâmpina dificultăți la conectarea la sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” (CPC). Amintim că, din 18 noiembrie 2021, SFS a asigurat migrarea și integrarea serviciilor fiscale electronice la direct cu sistemul (CPC), excluzând portalul intermediar  www.servicii.fisc.md.  Astfel, o parte din serviciile fiscale electronice sunt accesibile doar din cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului”, și anume:

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Volumul Fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 se suplinește cu suma de 46500,0 mii lei, din contul donațiilor acumulate la situația din 19.04.2022 în contul trezorerial deschis pentru donații umanitare în susținerea poporului ucrainean.  Decizia de suplinire a Fondului a fost aprobată ieri, 20 aprilie, de Comisia Situații Excepționale, prin Dispoziția nr. 16. Potrivit documentului,  Ministerul Finanțelor, în temeiul pct. 6 al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 1 din 24 februarie 2022, la solicitarea structurilor teritoriale de asistență socială, antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migraţional şi de refugiați, va aloca din Fondul de intervenție al Guvernului mijloace financiare, în scopul acordării sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, în sumă de 955,5 mii lei.