În proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, expus de către Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, se propune substituirea bazei impozabile aferente regimului fiscal pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IVAO) din venitul operațional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri. În acest sens, obiectul de impunere va constitui venitul total obținut în cadrul activității de întreprinzător.

Prin decizia consiliului local întreprinderea municipală (ÎM) este investită cu dreptul de colectare a taxei pentru salubrizare cu acordarea în localitatea respectivă a serviciilor de colectare a deșeurilor managere de la gospodăriile cetățenilor. Pe tot parcursul activității ÎM se confruntă cu problema colectării taxei, astfel suportând pierderi financiare. Care este modul de aplicare corectă a acestei taxe? Procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale, sunt stabilite conform prevederilor Titlului VII al CF (Titlul VII al CF).

În cadrul unei ședințe la Ministerul Finanțelor, pe 24 ianuarie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a raportat despre activitatea autorității în anul 2019. Ședința a fost prezidată de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. Raportul a fost prezentat de directorul SFS, Ludmila Botnari, care a menționat că anul 2019 a fost unul important pentru activitatea SFS, fiind marcat de acțiuni și realizări menite să perfecționeze activitatea în domeniul administrării fiscale.

Gospodăria Ţărănească, devenind plătitor de TVA în 2017, a decis să treacă în cont TVA, conform art. 102 din CF, de la procurările efectuate pe ultimii patru ani – 2013-2016. Este corect? În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (1) din Codul fiscal,

Un proiect ce prevede repartizarea, din alocațiile aprobate ale bugetului de stat, a mijloacelor financiare pentru acoperirea cheltuielilor de disponibilizare ca urmare a reorganizării structurale a autorităților, este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor.

Conform modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului se ia în calcul salariul mediu al angajatului. Este necesar de limitat acest salariu după cum este scris în art. 7 alin (3) din Lege sau de inclus în mărime integrală? Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004), a fost modificat principiul de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) din contul angajatorului.

Permiterea spre deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei al căror termen de prescripție a expirat, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, extinderea, cu un an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri, implementarea declarației pe termen lung a furnizorului și alte măsuri noi de ordin fiscal vor fi implementate în anul curent.

Pentru rezidenții parcurilor IT, valoarea maximă a creditului pentru care se subvenționează dobânzile constituie suma cumulativă a plăților salariale declarate în forma IPC18 sau suma cumulativă a plăților real achitate?    În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1)-(2) din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, mărimea subvenției lunare acordate beneficiarilor constituie suma dobânzii lunare achitate pentru creditele contractate în cadrul Programului de subvenționare a dobânzilor.

Pe parcursul anului entitatea „Y” SRL a efectuat donații în scopuri filantropice unor case de copii. Obiectul donației îl constituie haine și rechizite procurate pe teritoriul țării cu prețul de 20 000 lei, TVA – 4000 lei. Urmează de stabilit dacă suma TVA aferentă obiectelor procurate se include sau nu în limita de 5% din venitul impozabil, permisă spre deducere în scopuri fiscale. Entitatea „Y” SRL estimează că venitul impozabil pentru perioada 2019 va constitui 450 000 lei.

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

Copreședintele Comisiei interguvernamentale de cooperare economică între Federația Rusă și Republica Moldova, ministrul Agriculturii din Rusia, Dmitrii Patrusev, în cadrul ședinței plenare a Comisiei, care a avut loc la Chișinău, a anunțat că în semestrul I al anului 2019 cifra de afaceri dintre Moldova și Rusia a crescut cu circa 15% (până la $820 mil.), iar cifra de afaceri cu produse agricole – cu 16% (până la $175 mil.). Acesta a reiterat că Moldova rămâne un partener de afaceri tradițional al Rusiei și, în pofida anumitor dificultăți, relațiile dintre cele două state manifestă un interes reciproc pentru dezvoltarea în continuare a dialogului economic. Colaborarea este reciproc avantajoasă, ceea ce demonstrează și dinamica relațiilor comerciale din anul curent.

În ședința Guvernului din 22 decembrie 2020 a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019. Modificările intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se aplică începând cu perioada fiscală a anului 2020.  

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Conform art. 34 alin.(4) din Codul contravenţional (CC), dacă persoana fizică nu a achitat amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii acesteia, se va proceda conform reglementărilor Codului de executare (CE). În cazul în care achitarea amenzii nu este posibilă din cauza lipsei ori a insuficienței bunurilor, sau din cauza eschivării cu rea-voință a contravenientului persoană fizică de la achitarea acesteia, instanța de judecată poate înlocui suma neachitată a amenzii, după caz, cu:

Veniturile totale ale rezidenților Moldova IT Park înregistrate pe parcursul trimestrului III al anului curent constituie 926,55 mil. lei, fiind în creștere cu 6,92% comparativ cu trimestrul II, potrivit raportului publicat de entitate. Totodată, în această perioadă au aderat la Parc 53 de companii. Astfel, la finele trimestrului numărul total de rezidenți activi în cadrul Parcului este de 480. Din acest număr, 124 de companii sunt cu capital străin care parvin din 32 de țări.

Prețurile de consum au crescut în luna octombrie curent cu 0,9% față de indicele prețurilor de consum (IPC) înregistrat în luna septembrie 2019, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,9% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%. Potrivit datelor, în luna octombrie faţă de septembrie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi – cu 17,3%, legume proaspete – cu 10,1%, crupe – cu 2,0%, ouă de găină – cu 1,5%, lapte și produse lactate – cu 1,4%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,8% și făină de grâu – cu 0,7%.

Este oare obligatorie eliberarea facturii la efectuarea livrărilor prin intermediul magazinului on-line?

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Pe data de 15 octombrie curent expiră termenul-limită în care proprietarii de bunuri imobiliare pot să achite a doua parte a impozitului pe bunurile imobiliare. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare se achită în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie, în bugetul unității administrativ-teritoriale în care este amplasat bunul imobiliar. Sugerăm deținătorilor de bunuri imobiliare care încă nu au reușit să-și onoreze obligațiunea de achitare, să nu ezite plata impozitului până la data de 15 octombrie curent (1/2 din suma totală).