În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte ce țin de depunerea în mod electronic a cererii pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă. Conform ultimelor date statistice ale instituţiei, prin intermediul bannerului „e-Cerere Reexaminare pensie” de pe pagina oficială a CNAS au fost depuse 4286 de cereri online din cele 10346 înregistrate către data de 6 ianuarie 2021.     Pentru a fi acceptată spre examinare, cererea online completată de către solicitant urmează a fi completată corect, cu bifarea tuturor câmpurilor disponibile; solicitantul să fie beneficiar de pensie pentru limită de vârstă; să confirme stagiul necesar de cotizare pentru reexaminare după stabilirea dreptului la pensie;

În Monitorul Oficial nr. 134 din 29 aprilie 2022 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie curent pentru modificarea Regulamentului privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1129/2018.   Modificările operate derivă din faptul că, din datele și semnalele primite din partea operatorilor economici și autorităților contractante ca părți a contractelor de achiziții publice de lucrări, Republica Moldova se confruntă cu o escaladare a prețurilor din domeniul

În anul 2021 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,7 mld. lei, în creștere cu 302,4 mil. lei sau cu 22% de anul 2020 (1,4 mld. lei), potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Partea preponderentă a mijloacelor fixe acordate în leasing a constituit mijloacele de transport, în valoare de circa 1,6 mld. lei sau 91% din totalul contractelor.   Valoarea mașinilor și utilajelor acordate în leasing a constituit 66,3 mii lei, a clădirilor și construcțiilor speciale – 39,2 mii lei și 41,3 mii lei constituie alte mijloace fixe.

Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul III al anului 2022, a însumat 77,2 mld. lei în prețuri curente de piață și, comparativ cu trimestrul III/2021, s-a diminuat (în termeni reali) cu 10,3% pe seria brută și cu 11,8% – pe seria ajustată sezonier. În perioada analizată, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 86,6% la formarea PIB, s-a redus (în termeni reali)

Biroul Național de Statistică anunță, în contextul stării de urgență declarată pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 17 martie că activitățile instituției au fost ajustate. Astfel, BNS sistează relațiile cu publicul și va oferi răspuns cetățenilor la distanță, prin telefon sau poșta electronică. Întrebările sau solicitările pot fi adresate: • la numerele de telefon (022) 403 000, (022) 403 120, • expediate prin e-mail: moldstat@statistica.gov.md • prin intermediul formularului on-line.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept în profil administrativ-teritorial erau incluse 121 390 entități ce dețin codul IDNO, conform datelor statistice  publicate de Agenția Servicii Publice, 56,7% dintre acestea fiind înregistrate în mun. Chișinău (68 886 unități), urmat de mun. Bălți cu 5084 unități și Ialoveni cu 3124 entități. În UTAG sunt înregistrate  4475 unități de drept.   Un număr de agenenți economici de peste două mii este declarat în Anenii Noi (2067), Cahul (2694), Orhei (2651), Strășeni(2140)  și Ungheni (2219).  

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2022 de către entitățile cu cinci și mai mulți salariați au fost realizate investiţii în active imobilizate în valoare de circa 4,9 mld. lei, suma fiind în creștere cu 12,6% (în preturi comparabile) faţă de trimestrul I din anul 2021.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada de raportare investițiile în imobilizări corporale au constituit 4,7 mld. lei, ceea ce constituie 96,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, înregistrând o creștere cu 12,7% față de perioada corespunzătoare a anului precedent. La rândul său, investițiile în imobilizări necorporale s-au cifrat la 158,3 mil. lei, sporind cu 10,8% față de cele înregistrate în trimestrul I al anului 2021.

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Biroul Naţional de Statistică a plasat pe pagina sa oficială publicația ,,Buletin statistic în ianuarie-decembrie 2021". Documentul conţine date sub formă de tabele vizând principalii indicatori statistici în dinamică (pe ani, trimestre şi luni) ce caracterizează situaţia socială, economică şi demografică a Republicii Moldova, dar prezintă și informaţia despre situaţia social-economică a ţărilor CSI, fiind accesibilă în limbile română şi rusă.   BNS precizează că indicatorii social-economici sunt prezentaţi pe anii 2012-2021, ultimii doi ani fiind expuşi în secvenţă lunară şi/sau trimestrială. Pentru indicatorii de bază sunt expuse precizări metodologice.

În trimestrul I al anului 2022 prețurile producătorului la produsele agricole au sporit cu 8,4% comparativ cu aceiași perioadă din anul 2021, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, la produsele vegetale preţurile producătorului au crescut cu 1,6% față de ianuarie-martie 2021, majorarea fiind determinată în mare parte de creșterea preţurilor la rapiță – de 2,2 ori, soia – cu 49,5%, floarea-soarelui – cu 14,5%, legume – cu 14,1%, struguri de soiuri de masă – cu 11,0%, cartofi – cu 8,1%, orz – cu 7,5%, grâu – cu 4,7%. În același timp, s-au micșorat preţurile producătorului la fructe – cu 34,2%, precum și la porumb boabe – cu 8,7%.

Conform art.2 din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr.77/2016), rezident al parcului IT este persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător,

În luna noiembrie 2020 inflaţia anuală a constituit 0,93%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Preţurile medii de consum în luna noiembrie faţă de luna octombrie 2020 au crescut cu 0,16%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la produse alimentare cu 0,70% și la mărfurile nealimentare cu 0,23%. Totodată, prețurile în luna noiembrie 2020 comparativ cu decembrie 2019 au crescut cu 0,07%.   Comparativ cu luna octombrie curent, au crescut preţurile la vinete cu 43,4%, tomate – cu 30,6%, struguri proaspeți – cu 22,5%, ouă de găină – cu 17,6%,   ulei de floarea soarelui – cu 3,7%, miere de albine – cu 0,9%,

Din circa 22000 de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă prognozate pentru anul curent în primele zile ale anului 2022 au fost depuse doar 3272 cereri, iar din 2000 prevăzute pentru reexaminarea pensiei de dizabilitate – 64 cereri, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2022, dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă îl au beneficiarii cărora li s-a stabilit pensia după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani, precum și pensiile de dizabilitate stabilite până la 1 ianuarie 1999 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de la 2 ani după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Casa Națională de Asigurări Sociale îndemnă beneficiarii de pensii să depună cererea de reexaminare a pensiei online, accesând bannerul „e-Cerere Reexaminare pensie" sau programându-și online vizita la CTAS conform domiciliului, prin intermediul serviciului „Programare online la CTAS" de pe pagina oficială a autorității.   Potrivit CNAS, începând cu 1 ianuarie 2022 se reexaminează: pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani;

Calitatea de administrator al organizației de creditare nebancară (OCN) nu va putea fi deținută de persoanele care au avut funcția de administrator și/sau de deținător cu drept de proprietate sau cu drept de control a cel puțin 50% din capitalul social sau din drepturile de vot ale unei OCN care a fost radiată din Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate.

Subvențiile și indemnizațiile acordate pentru promovarea angajării șomerilor de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar putea fi considerate venituri neimpozabile, fiind propusă completarea în acest sens art. 20 din Codul fiscal (Surse de venit neimpozabile).   Autoritățile propun pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul acestuia fiind eliminarea lacunelor constatate în procesul implementării Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Cu titlu de informare asupra modificărilor care au fost operate pe parcursul anului 2024 în cadrul legislativ și normativ din domeniul asigurărilor sociale de stat, propunem o recapitulare a acestora, dar și a reglementărilor care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie anul curent. În continuare vom puncta cele mai importante modificări în legislație care sunt necesare a fi