Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

Copreședintele Comisiei interguvernamentale de cooperare economică între Federația Rusă și Republica Moldova, ministrul Agriculturii din Rusia, Dmitrii Patrusev, în cadrul ședinței plenare a Comisiei, care a avut loc la Chișinău, a anunțat că în semestrul I al anului 2019 cifra de afaceri dintre Moldova și Rusia a crescut cu circa 15% (până la $820 mil.), iar cifra de afaceri cu produse agricole – cu 16% (până la $175 mil.). Acesta a reiterat că Moldova rămâne un partener de afaceri tradițional al Rusiei și, în pofida anumitor dificultăți, relațiile dintre cele două state manifestă un interes reciproc pentru dezvoltarea în continuare a dialogului economic. Colaborarea este reciproc avantajoasă, ceea ce demonstrează și dinamica relațiilor comerciale din anul curent.

Întreprinderile mici și mijlocii vor primi granturi pentru implementarea planurilor de acțiuni de ecologizare privind utilizarea eficientă a resurselor, aplicarea modelelor de producție și consum durabile, introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice, reducerea și gestionarea deșeurilor, prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă etc. În acest sens se prevede finanțarea nerambursabilă pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din costul proiectului investițional, dar nu va depăși 200 mii lei. În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 592 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Săptămâna curentă Parcul Logistic Agro-industrial din Sângerei va exporta primul lot de mere în Arabia Saudită. Întreprinderea a fost deschisă anul trecut, în cadrul proiectului „Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei rețele agricole transfrontaliere”, realizat cu suportul Uniunii Europene și este amplasată pe un teren de 1,58 ha. Aici funcționează un frigider cu o capacitate de 1,6 mii tone, care este destinat păstrării fructelor și legumelor, și o linie de sortare. Actualmente, 6 producători agricoli din 5 raioane îşi păstrează aici merele şi prunele.

Antreprenorii moldoveni sunt invitați să participe la un stagiu de patru săptămâni în Germania,în cadrul căruia vor beneficia de training-uri, schimb de experienţă, vizite la companii din Germania, precum și vor avea ocazia să stabilească contacte și parteneriate noi, anunță Camera de Comerț și Industrie a RM. Pentru participare, doritorii trebuie să solicite, printr-un mesaj la seminar@chamber.md, un formular de aplicare sau să îl descarce din aplicația Application Form 2016 V4 EN. La îndeplinirea formularului, echipa Centrului de formare antreprenorială oferă consiliere individuală şi gratuită, iar data-limită de depunere a formularelor este 20 octombrie 2019.

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale Ameliorarea Competitivității (PAC II) a aprobat alte opt dosare pentru finanțare.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

În cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Republica Moldova (RIAM) au fost prezentați indicatorii de performanță atinși în urma realizării planului de activitate pentru anul 2019. Astfel, în cele 11 incubatoare de afaceri – membre RIAM își desfășoară activitatea 204 companii rezidente, dintre care 149 prestează servicii, iar alte 55 au activitate de producere și procesare. Totodată, 101 sunt start-up-uri, 106 sunt gestionate de tineri și 108 de companii sunt administrate de femei. Per total, au fost create 937 locuri de muncă, dintre care 549 pentru femei și 442 sunt oferite tinerilor.

Moldova IT Park a fost recunoscut de Uniunea Internațională de Telecomunicații (UIT) ca fiind una dintre cele mai bune practici mondiale de promovare și dezvoltare a ecosistemului IT. Premiul a fost înmânat în cadrul unui eveniment care a avut loc la Budapesta, Ungaria, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Uniunea Internațională de Telecomunicații a apreciat abordarea complexă în promovarea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informației și dezvoltarea oportunităților de business, capacitatea de a schimba starea lucrurilor în domeniu și potențialul de a crește. În total, UIT a desemnat opt practici mondiale care urmează să fie promovate și în alte țări pentru a susține companiile IT și crearea locurilor de muncă bine plătite.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a luat act de aprobarea pachetului legislativ destinat stimulării mediului de afaceri prin reducerea presiunii fiscale și introducerea unor facilități în derularea activității economice. CCI consideră că companiile moldovenești, dar și cele străine vor obţine beneficii de pe urma acestor măsuri, deoarece povara fiscală pe care trebuie să o suporte este încă destul de importantă.

Activitatea în domeniul construcțiilor de clădiri în majoritatea cazurilor include în cadrul unui obiect de construcție componente ale livrărilor impozabile (spații comerciale, oficii, parcări) și livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere (locuințe). Mecanismul de determinare a sumei TVA spre deducere aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile şi scutite de TVA fără drept de deducere este stabilit în art.102 alin.(3) și (4) din Codul fiscal. Conform prevederilor alin.(4), mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere,

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?