Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Potrivit art.26 alin.(1) din Codul civil, capacitatea deplină de exercițiu începe la data cînd persoana fizică devine majoră, adică la împlinirea vîrstei de 18 ani. Toate actele juridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea vîrstei de 14 ani pot fi încheiate doar de părinte, adoptator sau tutore, în condiţiile prevăzute de lege (art.28 alin.(1) Codul civil).

În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(1) din Codul fiscal

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.

1. (7.2.4.2) Care cota a taxei pentru apă urmează a fi aplicată la extragerea apei cu scop de producere a băuturilor răcoritoare cu adaos de sirop, dacă agentul economic, în posesia căruia este o sondă, de sine stătător, extrage apa potabilă, produce și îmbuteliază apă și băuturi răcoritoare? 2. (6.6.2.14) Apare obligația de a depune în adresa APL în domeniul comerțului a Notificării privind inițierea activităţii de comerţ și, ca urmare, apare sau nu în calitate de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, agentul economic, care deține un ,,centru comercial”, spațiile căruia se transmit sub forma de locațiune altor agenți economici, luînd în considerație faptul că activitatea desfășurată corespunde codului activității 68.20 conform CAEM ?

O persoana fizică a primit anul trecut un apartament de la mama sa, sub formă de donație, pe care la momentul dat decide să-l vândă unei întreprinderi persoană juridică, deoarece intenționează să-și schimbe locul permanent de trai peste hotarele Republicii Moldova.

1. (10.2.17) Poate o persoană fizică să solicite eliberarea patentei de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998, pentru o perioadă mai mare de un an?

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

Urmează persoana juridică să rețină impozit pe venit din plățile efectuate în favoarea titularului de patentă aferent serviciilor prestate de către acesta? Titularii de patente pot presta servicii persoanelor juridice, conform activității specificate în patentă, ținând cont de prevederile Legii nr. 93-XIV cu privire la patenta de întreprinzător din 15 iulie 1998 (în continuare – Lege).

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop facilitarea activității mediului de afaceri din domeniul turismului. Proiectul vizează Codul fiscal (CF), Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activității turistice în Republica Moldova, Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional.

Întreprinderea intenționează să construiască un bloc locativ. În acest scop decide să încheie un contract de societate civilă cu o persoană fizică, care la rândul său va veni cu un aport de finanțare. Ulterior, entitatea urmează să vândă apartamentele după finisarea blocului locativ. Iar profitul obținut de la vânzarea acestora urmează a fi împărțit între coasociați proporțional cotelor-părţi în activitatea societăţii civile. Este necesar ca entitatea să rețină un impozit din plățile efectuate în folosul coasociatului persoană fizică?

Gopodăria ţărănească „L” arendează terenuri agricole de la persoane fizice cetăţeni, iar drept plată le acordă producţie agricolă diversă. Urmează de stabilit care sunt obligaţiile fiscale ale GŢ şi cetăţenilor.

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

Persoana juridică care face plăți în favoarea avocatului stagiar trebuie sau nu trebuie să rețină impozit pe venit la sursa de plată? Pentru a răspunde la această întrebare este important să precizăm statutul juridic al avocatului stagiar, principiile de determinare a obiectului impunerii stabilit în Codul fiscal.

Un notar public ia în locațiune un imobil de la o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cu scopul de a-l utiliza ca birou în cadrul activității sale de notar.

Mâine, 02 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 246-248 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

1. (8.3.1.0) Ce sancțiuni se aplică în cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei a fost depăşită?

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.