În cadrul unei ședințe la Ministerul Finanțelor, pe 24 ianuarie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a raportat despre activitatea autorității în anul 2019. Ședința a fost prezidată de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. Raportul a fost prezentat de directorul SFS, Ludmila Botnari, care a menționat că anul 2019 a fost unul important pentru activitatea SFS, fiind marcat de acțiuni și realizări menite să perfecționeze activitatea în domeniul administrării fiscale.

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

Doar circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare au fost realizate. La finalizarea termenului de implementare a foii de parcurs, nivelul de realizare a acesteia este estimat la circa 55%. Astfel, din cele 51 acțiuni prevăzute, doar 28 au fost realizate. Mai mult decât atât, 10 din acestea au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale.

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Bugetele autorităților locale vor primi transferuri cu destinaţie specială în sumă de 1,37 mil. lei şi alte transferuri curente cu destinaţie generală în sumă de 500,8 mii lei. Scopul acestora este acoperirea parțială a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la repartizarea și redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Redistribuirile se propun în baza solicitărilor parvenite din cadrul diferitor autorități.

În perioada 09-15 decembrie 2019, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 503,1 mil.lei, fiind perfectate 12.583 de declarații vamale. Pe parcursul săptămânii trecute, au fost constatate 131 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 73 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Tot în perioada vizată, au fost întocmite 59 de procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă de peste 201 mii de lei.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanței la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu scopul de a evalua în ce măsură aceasta asigură, prin controalele efectuate, conformitatea produselor alimentare importate. Hotărârea Curții, împreună cu concluziile și recomandările de rigoare, a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat rezultatele activităţii inspectorilor ANSA pentru săptămâna precedentă. Astfel, conform rezultatelor prezentate de subdiviziunile din teritoriu, au fost efectuate 34 de controale la agenții economici din domeniul producției de origine vegetală, la 13 agenți economici utilizatori de produse de uz fitosanitar și fertilizanți și 2 depozite pentru păstrarea temporară a PUFF. Verificărilor au fost supuşi și 12 agenți economici, care cultivă semințe și material săditor pentru comercializare pe piețele interne și externe.

Termenul de achitare și raportare a impozitului pe bunurile imobiliare ar putea fi 25 septembrie. Prevederea se regăsește în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 și face parte din setul de măsuri ce țin de simplificarea procesului de raportare și achitare a impozitelor de către sectorul privat. În prezent, contribuabilii pot achita impozitul pe bunurile imobiliare în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie, în bugetul unității administrativ-teritoriale în care este amplasat bunul imobiliar.

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

Prim-ministrul Pavel Filip a susținut astăzi o conferință de presă cu prilejul împlinirii, la 20 ianuarie curent, a doi ani de la învestirea în funcție. Premierul a făcut o sinteză a reușitelor din această perioadă și a punctat direcțiile în care mai sunt necesare eforturi.

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Serviciul Vamal anunță că, în săptămâna 4-10 noiembrie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către autoritatea vamală au constituit 444,8 mil. lei, fiind perfectate 11.286 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute au fost relevate 128 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 73 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 91 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de 312 mii lei.

Serviciul Vamal anunță că în perioada 14-20 octombrie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat au constituit 478,6 mil.lei, fiind perfectate 11.895 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 159 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 80 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 60 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de 211 mii de lei.

Данный способ торговли имеет ряд особенностей, свои преимущества и недостатки. Как результат, у предприятий, которые применяют систему комиссионной торговли, возникает немало вопросов относительно оформления документов, расчетов с покупателями и комитентами, отражения операций в налоговом учете, в частности НДС и подоходного налога у источника выплаты. В предлагаемом материале, первом из цикла статей о бухгалтерском и налоговом учете в рамках договора комиссии, изложены некоторые юридические, бухгалтерские аспекты учета операций комиссионной торговли у комиссионера. Комиссионная торговля является видом предпринимательской деятельности, при которой комиссионер осуществляет продажу ценностей для комитента, получая за данные услуги денежное вознаграждение. Все условия подобных сделок осуществляются на основании заключенного договора комиссии.