Cabinetul condus de premierul japonez Shinzo Abe a aprobat joi un buget record de 96.700 miliarde yeni (799 miliarde de dolari) pentru anul fiscal 2016, sumele alocate pentru de măsurile de asistenţă socială şi apărare atingând un nivel fără precedent, informează Kyodo.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Activitatea independentă a persoanelor fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, a fost propusă drept alternativă celor ce activează în comerț în baza patentei de întreprinzător. Statisticile denotă că eforturile depuse încep să dea rezultate și numărul deținătorilor de patente este în scădere. Astfel, la situația din 31 decembrie 2017, erau înregistrate 10709 de persoane care desfășurau activitatea în baza patentei de întreprinzător, iar la 31 octombrie 2018 erau înregistrate 7984 persoane, ceea ce atestă o migrare treptată a deținătorilor de patentă spre activitatea independentă. Astăzi propunem un articol care vine cu detalii privind procedura de înregistrare și de încetare a activității respective, de inițiere și de efectuare a controlului fiscal, drepturile și obligațiunile părților.

Într-un deceniu și jumătate Republica Moldova a primit asistență externă în sumă de 4 miliarde USD (circa 13% în 2013 și 27% în 2014 din Produsul Național Brut), dar schimbările se lasă așteptate. Transparența insuficientă și gradul excesiv de discreție a unor autorități guvernamentale în acest sector a produs riscuri de neglijare a creșterii economice în favoarea celei politice, concluzionează Valentin Lozovanu în Policy Brief-ul său ”Potențialul asistenței externe: mai poate mecanismul de condiționare promova reformele în Republica Moldova?”.

Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și a decis adoptarea bugetului pentru Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112 pentru anul 2016 în sumă de 50 de milioane de lei, alocări de la bugetul de stat.

Hotărârea Guvernului ce prevede crearea unei noi instituții care va administra și dezvolta sistemul informațional în domeniile finanțelor publice, achiziții publice, fiscal și vamal a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Astfel, urmează a fi creată Instituția Publică Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe prin reorganizarea ÎS „Fintehinform”, ÎS „Fiscservinform” și ÎS „Vamservinform”. Printre cele mai importante funcții ale noii instituții sunt implementarea mecanismului Ghişeului unic la prestarea serviciilor publice în domeniile de competenţă,

Decizia a fost luată de Guvern, la iniţiativa ministrului de finanţe, Octavian Armaşu. Potrivit lui, subdiviziunea poate fi desfiinţată, pentru că din 7 iulie creditul polonez este acordat oficial prin băncile comerciale din Moldova.

Inspectoratul Energetic de Stat va fi absorbit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Autoritățile susțin că prin implementarea acestei hotărâri va fi atins obiectivul de reducere a numărului organelor de control a activității de întreprinzător în domeniul energetic.

Stabilirea unor relații de colaborare dintre zonele economice libere și parcurile industriale din Republica Moldova și provincia chineză Guizhou, precum și inițierea unor proiecte investiționale bilaterale au fost examinate în China de viceprim-ministrul Octavian Calmîc, ministru al economiei, cu conducerea zonelor cu facilități fiscale din regiunea nominalizată.

Conform art.93 pct.6) din Codul fiscal, livrare impozabilă este o livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Aprofundarea relaţiilor moldo-nipone, precum şi posibilităţile de dinamizare a parteneriatului în cadrul organizaţiilor internaţionale, au fost discutate în cadrul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu viceministrul parlamentar pentru afaceri externe al Japoniei, Motome Takisawa.

În ianuarie-august din 2016, Ministerul Finanţelor a alocat pentru finanţarea deficitului bugetar, din contul plasării VMS pe piaţa primară 1 mlrd. 390,5 mln lei ($70,2 mln).

Redacția PP „Monitorul Fiscal FISC.MD” vă informează despre cuprinsul numărului Monitorului Oficial care va ieși în tipar mâine, 22 iulie. Astfel, în prima parte „Legi, hotărâri ale Parlamentului RM, decrete ale Președintelui RM”, veți găsi Acte ale Curţii Constituţionale a Republicii Moldova

În legătură cu expirarea la 30 septembrie a moratoriul privind inițierea controlului de stat, Ministerul Economiei propune ca controalele de stat la fața locului să fie efectuate și în continuare doar cu titlu de excepție.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, Parlamentul și-a propus să reglementeze noi prevederi de efectuare a controalelor în vederea eliminării oricăror presiuni neîntemeiate asupra mediului de afaceri prin intermediul controalelor. Astfel, conform modificărilor operate la Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, la efectuarea controlului planificat sau inopinat, organul de control urmează să aibă în vedere prioritar posibilitatea efectuării controlului prin solicitare directă de la persoana controlată a documentației şi a altei informații conform alin.(12) a art.4.

Lucrările de reconstrucție a Pavilionului nr.10 de pe teritoriul Expoziției Realizărilor Economiei Naționale (VDNH) din oraşul Moscova, unde va fi creat Centrul de Expoziţii şi Comerţ „Moldova”, sînt în plin proces.

Potrivit, pct.207 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006, agenţilor economici

Entitatile A si B au înființat o societate civilă. Entitatea A contribuie cu mijloace fixe. Entitatea B contribuie prin dreptul de exploatare a unor servicii și suportă cheltuielile de întreţinere și reparație a mijloacelor fixe. Vor fi deductibile cheltuielile de reparație a mijloacelor fixe pentru compania B? În baza a ce se vor permite spre deducere cheltuielile suportate de compania B, având în vedere natura contractului în baza căruia este efectuată activitatea (nici în locaţiune, nici proprietate)?