Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Oportunitățile investiționale din Republica Moldova au fost discutate la Washington în cadrul Mesei rotunde „Oportunități economice și investiționale în Moldova”, găzduite de Asociația de Afaceri Americană-Central Europeană (ACEBA), care reunit reprezentanţi ai agențiilor federale și de stat americane în domeniul comerțului, ai companiilor, ai partenerilor de dezvoltare și instituțiilor financiare internationale şi a fost organizată cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Pavel Filip, în perioada 25-26 iunie.

În Monitorul Oficial din 6 iulie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017. Astfel, potrivit documentului, exercițiul bugetar 2017 a înregistrat la venituri un nivel de executare a indicilor precizați de 100,5% și la cheltuieli – de 93,9%. Curtea de Conturi menționează că, cu anumite excepții, Raportul Guvernului privind executarea bugetului pe anul 2017 oferă o imagine reală și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat în anul bugetar încheiat, în conformitate cu cadrul de raportare și cu datele evidenței sistemului trezorerial.

Veniturile încasate de Compania Națională de Asigurări Medicale au fost reflectate veridic în Raportul Guvernului privind executarea Fondului asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM), în timp ce veniturile calculate, ținând cont de specificul și prevederile legale, nu sunt reflectate în evidența contabilă, se menționează în Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat 2017.

Interesele, uneori divergente, ale diferitor participanți (debitor, creditori, statul, etc.) în procesul insolvabilităţii subiectului economic nu întotdeauna sunt într-o balanță optimă; de exemplu, creditorii garantați invocă imposibilitatea recuperării eficace a creanțelor garantate, în timp ce debitorii pretind că creditorii nu sunt suficient motivați să opteze pentru restructurare, preferând lichidarea, se spune în nota informativă la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, propus pentru consultaţii publice de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

În rezultatul actualizării prognozei preliminare a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2019-2021, stabiliți de Ministerul Economiei și Infrastructurii, se propune majorarea veniturilor și cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul curent cu 74 300, 0 mii lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare un proiect de lege ce prevede modificarea FAOAM pentru anul 2018. Astfel, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală și alte recompense vor constitui 3 888 000,0 mii lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 54 000,0 mii lei sau cu 1,4% comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2018.

In anul 2016 la persoanei fizice care activa la întreprindere, la calcularea impozitului din salariu i-am oferit scutirea personala de 10128 lei, care a fost imparţită lunar, dar salariu achitat a fost numai de 3896,85 lei din cauza că salariu a fost plătit numai pentru trei luni. Suma scutirii nefolosite am trecut-o pe anul 2017 în forma IALS14, reflectând-o în coloniţa A gr.8. Am procedat corect sau nu? La depunerea declaraţiilor pe impozitul pe venit, suma scutirii ramase nu se ia în calcul. Mi s-a raspuns că nu am procedat corect şi că aceasta suma nu se arată în anul acesta din cauza că în 2016 i-am oferit toată scutirea.

Începând cu 1 mai 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real — la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, va fi în mărime de 15,44 lei pe oră sau 2610 lei lunar, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. În prezent, nivelul remunerării este stabilit în mărime de 14,09 lei pe oră sau 2380 de lei lunar. O hotărâre în acest sens a fost votată ieri de cabinetul de miniștri.

Conform art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Stimaţi cititori, luând în considerare faptul că până la prezentarea formularului tipizat (Forma IPC18) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” au rămas 10 zile, astăzi, 15 februarie, orele 15.00, vom publica un şir de răspunsuri la întrebările formulate atât de Serviciul Fiscal de Stat, cât şi de agenţii economici. În rubrica Întrebări şi răpunsuri de pe pagina noastră veţi găsi informaţii privind modul de reflectare în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18),

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Lista actualizată a locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul cărora se acordă pensie pentru limită de vârstă în situații avantajoase, este publicată în Monitorul Oficial din 30 martie curent. Noua listă urmează să înlocuiască Lista nr.1 a unităţilor de producţie, lucrărilor, profesiilor, funcţiilor şi indicilor la lucrări în subteran, la lucrări cu codiţii de muncă foarte nocive şi foarte grele, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de vârstă în condiţii avantajoase, care era totalmente identică cu cea din fosta URSS și conținea procese de producție din toate ramurile economiei în URSS, multe dintre care lipsesc în Republica Moldova.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat datele cu privire la rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară pentru anul 2017. În program au fost incluși 5828 contribuabili cu riscuri de neconformare fiscală, preponderent din sfera construcțiilor, agriculturii, întreținerii și reparației autovehiculelor, însă cel mai mare număr sunt agenţii economici din domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul – 48% din totalul contribuabililor incluşi în listă.

Cuantumul indemnizației unice la nașterea copilului se va majora cu 345 lei și va constitui 5645 lei. Hotărârea Guvernului pentru completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii a fost publicată în Monitorul Oficial din 26 ianuarie 2018.

Guvernul a avizat negativ o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Codului Muncii, prin care se propune oferirea de beneficii la acordarea concediilor pentru angajații cu doi și mai mulți copii sau un copil cu dizabilități. Potrivit Codului muncii al Republicii Moldova, angajații care au doi și mai mulți copii sau un copil cu dizabilități beneficiază suplimentar de 4 zile calendaristice la concediul de odihnă anual în perioada de vară a anului și de cel puțin 14 zile calendaristice de concediu neplătit, a remarcat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite careva reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018, inclusiv.

Funcţionarii publici vor beneficia de plăţi de stimulare, potrivit unor modificări legislative publicate vineri, 13 ianuarie, înMonitorul Oficial al Republicii Moldova. Conform documentului, funcţionarii publici vor primi un spor lunar pentru intensitatea muncii şi un premiu anual.

În Monitorul Oficial nr. 128-132 din 21 aprilie 2017 a fost publicat Regulamentul privind modul de stabilire şi plată a ajutorului material unic pentru însănătoşire persoanelor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la C.A.E. Cernobâl, persoanelor cu dizabilităţi a căror dizabilitate e în legătură cauzală cu catastrofa de la Cernobîl, precum şi a ajutorului material unic pentru întremarea colaboratorilor subdiviziunilor de risc deosebit, care au devenit persoane cu dizabilităţi.

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

Compania încheie un contract cu titularul dreptului de autor, care este nerezident al Moldovei. Obiectul contractului este dreptul de reproducere și difuzare a operei autorului. Achitarea royalty se face în valută străină pe cardul personal al autorului. În acest caz se va reține impozit la sursa de plata de 12% din suma achitată nerezidentului? Se va considera serviciul dat drept import de serviciu cu achitarea TVA ?