În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Cinci ani le-au luat americanilor să convingă Elveţia să se alăture modelului de combatere a evaziunii fiscale. Elveţia a semnat marţi un acord internaţional privind accesul la informaţii, punând capăt practic secretului său bancar.

Conducerea UTA Găgăuzia perfectează o iniţiativă cu privire la acordarea producătorilor agricoli din regiune a unor înlesniri fiscale. Este vorba despre o perioadă de graţie pentru plăţile fiscale în scopul înlesnirii desfacerii cerealelor recoltate în condiţii mult mai avantajoase.

Reieşind din faptul, că în Republica Moldova există un număr mare de agenţi economici ce activează în sfera comerţului cu amănuntul şi comercializează diferite mărfuri şi produse populaţiei, ne vom axa pe îndatoririle principale ale agenţilor economici faţă de consumatori şi organele de control, ce informaţii trebuie să afişeze la vedere un agent economic pentru a respecta drepturile consumatorilor şi în vederea excluderii aplicării amenzilor de către organele abilitate, şi care sunt aspectele verificate de către inspectorii fiscali în cadrul controalelor fiscale prin metoda verificării operative din partea organului fiscal.

Dezvoltarea serviciilor fiscale, conformarea fiscală voluntară şi alte subiecte de actualitate au fost abordate la masa rotundă cu genericul ”Impozitarea persoanelor fizice și juridice”, organizată de Catedra ”Finanțe și asigurări” a ASEM, la care au participat reprezentanţi ai IFPS, ai mediului de afaceri, ai asociațiilor profesionale, auditori şi contabili.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat întru combaterea activităţii frauduloase ale unor agenţi economici care activează în domeniul achiziţiei producţiei agricole (fitotehnie, horticultură, zootehnie, viticultură ş.a.) de la persoanele fizice, prelucrării şi comercializării acesteia, cât şi a produselor derivate, comunică următoarele.

Deja, începînd cu etapa a doua a procedurii de efectuare a verificării fiscale prin metode indirecte – verificarea fiscală prealabilă — persoana fizică trebuie să fie înştiințată. Prin verificarea prealabilă se stabileşte mărimea diferenţei dintre venitul impozabil estimat, determinat din situaţia fiscală prealabilă constatată şi venitul impozabil declarat de persoana fizică, precum şi necesitatea efectuării controlului fiscal sau încetării procedurii de determinare a venitului impozabil estimat. Rezultatele verificării fiscale prealabile se consemnează într-un raport de verificare fiscală prealabilă. Durata verificării fiscale prealabile nu va depăși 45 de zile de la data înștiinţării privind inițierea verificării prealabile.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce la cunoștință principalele aspecte privind întocmirea si utilizarea actului de achiziție a mărfurilor. Menționam ca agenții economici (persoane juridice, persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, întreprinderi individuale, etc.) care achiziționează de la populație diverse produse agricole, cereale si produse procesate din cereale, alte produse, etc. sînt obligați să utilizeze în activitatea financiar-contabila actul de achiziție a mărfurilor.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pe marginea multiplelor adresări parvenite atât din partea organelor fiscale teritoriale, cât şi din partea contribuabililor privind modul de confirmare documentară a achiziţiilor făcute de la persoanele fizice cetăţeni şi, în acest context, regimul aplicării dispoziţiilor art.24 din Codul fiscal, precum şi întru executarea Deciziei Consiliului Consultativ nr. 315 din 24 octombrie 2013, comunică următoarele.

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 (în vigoare din 13 ianuarie 2012), a fost modificat art. 52 din Codul fiscal. Ca rezultat, a apărut o serie de întrebări ce merită a fi soluţionate, în scopul aplicării adecvate a prevederilor Codului fiscal. La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 52 alin. (1) din Codul fiscal). Astfel, în conformitate cu norma citată, sub incidenţa art. 52 din Codul fiscal cad organizaţiile, în legile ce reglementează modul de funcţionare a cărora este prevăzută norma care ar stipula că activitatea acestora nu urmează să genereze venituri, după cum urmează:

Ministerul Economiei constată o majorare a investiţiilor străine directe în economia națională, a exporturilor și importurilor, precum și o micșorare a cererii de resurse energetice într-o analiză privind Balanța de plăți în I semestru al anului 2013.

Compania Google Inc. a câştigat, joi, un proces care îi fusese intentat în urmă cu opt ani de Sindicatul autorilor americani (Authors Guild), privind drepturile de autor pe care gigantul de internet ar trebui să le plătească pentru digitalizarea a milioane de cărţi, informează Reuters. Proiectul de digitalizare a cărţilor a devenit subiect de litigiu în urmă cu opt ani, când Google a început să copieze milioane de volume, ca urmare a unui acord cu mai multe biblioteci, inclusiv cele de la prestigioasele universităţi Harvard, Stanford şi Oxford.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion PRISĂCARU, a participat astăzi la Şedinţa de constituire a Consiliului Naţional de Plăţi, organizată de Banca Națională a Moldovei (BNM). În cadrul ședinței reprezentanţii conducerii BNM, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Asociaţiei Băncilor din Moldova şi Centrului de Guvernare Electronică au semnat statutul de constituire a acestui Consiliu.

Calcularea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare — contribuţii), se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 (Monitorul Oficial nr. 1-4 din 06.01.2000), Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15 (4053) din 17.01.2012) (în continuare — Lege) şi altor acte legislative. În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii:

În perioada de 9 luni ale anului 2013, planul stabilit în sumă de 7676,2 mil. lei la compartimentul „Venituri” a fost îndeplinit la nivel de 100,6 %, sau în sumă de 7724,9 mil. lei.

Venitul obţinut sub formă de dobîndă, conform prevederilor art. 18 lit. g) din Codul fiscal, este sursă de venit impozabilă. Totodată, în acest context, conform prevederilor art. 24 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, nu se impozitează, pînă la 1 ianuarie 2015, dobînzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

In urma informatiilor din presa legate de posibilitatea introducerii unor noi taxe odata cu incheierea acordului cu FMI, Ministerul Finantelor Publice a precizat ca scopul incheierii unui acord cu FMI nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. In acest sens, comunicatul emis de MFP anunta: «Scopul incheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. Continutul noii scrisori de intentie cu FMI prevede o intreaga serie de masuri necesare realizarii reformelor din domenii precum sanatate, transporturi, sectorul energetic, absorbtia fondurilor UE, continuarea restructurarii companiilor de stat etc. Aceste reforme vizeaza asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile si continuarea cresterii economice».

Germania câştigă de pe urma crizei datoriilor din zona euro peste 40 de miliarde de euro după ce neîncrederea investitorilor în stabilitatea financiară a unor state din uniunea monetară a ajutat guvernul german să se împrumute mai ieftin, potrivit datelor Ministerului de Finanţe de la Berlin, informează Mediafax.