La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Cadrele din instituțiile de învățământ, care dețin grade manageriale vor primi sporuri cu caracter specific pentru eficiență în mărime de 300 lei – pentru gradul managerial doi, 600 lei – pentru gradul managerial unu și 1000 lei – pentru gradul managerial superior. Hotărârea privind modificarea unor hotărâri ale Guvernului a fost aprobată de cabinetul de miniștri. Potrivit documentului, în instituțiile de învățământ activează 928 cadre didactice care dețin gradul managerial doi, 177 deținători ai gradului unu și 57 de cadre didactice cu gradul managerial superior. Astfel, în total de sporuri salariale pentru deținerea gradului managerial vor beneficia circa 1200 cadre didactice.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 iunie, Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Ordinul nr. 80-A din 18 iunie 2018, prin care este aprobată o nouă listă a plătitorilor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat care urmează să prezinte carnetele de muncă pentru scanare. Amintim că vor fi prezentate carnetele angajaților care activează în cadrul entităților economice și au început activitatea până la 1 ianuarie 1999, dar încă nu sunt beneficiari de pensii în sistemul public de asigurări sociale.

„Suntem veriga firului de aţă În fiecare lanţ făcut din doi, E greu cu noi, femeile, în viaţă, Dar e şi imposibil fără noi”… Poeții lumii, secole la rând, s-au întrecut în a lăuda și preamări Femeia, pentru că ea este un nesecat izvor de inspirație pentru aceștia.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a examinat, pe parcursul anului trecut, 326 materiale de control, dintre care 245 au fost în baza plângerilor subiecților de date cu caracter personal, iar 81 — în baza solicitărilor de autorizare a transmiterii transfrontaliere de date cu caracter personal. Datele sunt incluse în Raportul de activitate a instituției pentru anul 2018. Menționăm că, potrivit art. 19 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, Centrul este învestit cu competențe de control al conformității prelucrării acestor date.

Casa Națională de asigurări Sociale a aprobat Lista plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat care urmează să prezinte, în perioada 11 – 15 iunie 2018, carnetele de muncă ale angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice şi au început activitatea până la 01.01.1999, dar care încă nu au devenit beneficiari de pensii în sistemul public de asigurări sociale. Ordinul nr.73-A al CNAS din 6 iunie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al RM din 8 iunie curent.

Premiul anual pentru rezultatele activității din anul 2018 se va acorda angajaților care au beneficiat de premii anuale până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, conform explicațiilor oferite de Ministerului Finanțelor. Astfel, de premiu anual pentru rezultatele activității în anul 2018, proporțional timpului efectiv lucrat, pot beneficia: • angajații din unitățile bugetare care, până la 1 decembrie 2018, erau salarizați în baza Rețelei tarifare unice

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Neprezentarea în termen a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate va fi sancționată cu o amendă mai mică. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional (CC). Conform relatării ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul are drept scop micșorarea sancțiunii prevăzute la art 330 din CC, care stabilește răspunderea pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor statistice.

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Începând cu anul 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale calculează cuantumul şi plăteşte ajutorul de şomaj. Noile reguli au intrat în vigoare din 10 februarie, curent, iar beneficiarii deja pot primi banii în luna martie. Potrivit prevederilor Legii nr.105/2018, subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă stabileşte dreptul la ajutor de şomaj, iar, începând cu 10 februarie 2019, casele teritoriale de asigurări sociale stabilesc cuantumul ajutorului de şomaj în baza datelor transmise în regim on-line de către subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazul prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.