Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a menținut valorile principalelor instrumente de politică monetară la nivelul actual. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65% an, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15% și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 30,0% din baza de calcul).  

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

Legislația în vigoare oferă executorul judecătoresc dreptul să concilieze părţile (debitorul și creditorul) atât în faza prejudiciară, cât şi în procedura de executare (art.7 lit.j) din Legea nr.113 privind executorii judecătorești). Respectiv, deși procedura de executare, în sine, presupune că executarea este forțată, Codul de executare al RM prevede dreptul părților de a recurge la conciliere (sau, altfel spus, la împăcare) în cadrul unei proceduri de executare intentate.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Conform art. 71 pct. 1 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de creditare nebancară) sunt obligaţi, în termen de până la 1 iulie a anului imediat următor, să instaleze terminale de plată fără numerar ale băncilor comerciale şi/sau societăţilor de plată licenţiate de Banca Naţională a Moldovei şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă şi control au depăşit suma de 500 000 de lei. 

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu  privire  la  aprobarea  modificărilor la Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aprobate prin Ordinul nr.118/2013 al ministrului finanţelor. Documentul prevede actualizarea unor noţiuni și acte normative din domeniul fiscal şi financiar, ajustarea termenului de păstrare a documentelor contabile conform prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 etc.  

Pe parcursul anul precedent, Agenția Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței (APCSP) a înregistrat și examinat 1400 petiții, dintre care 1126 au parvenit direct de la consumatori; 274 au fost remise de alte autorități; 307 – readresate altor autorități pentru soluționare conform competențelor, alte 1043 au fost examinate din oficiu, fiind transmis răspuns petiționarului, iar 50 au fost examinate prin control inopinat, se spune în Raportul privind activitatea de protecție a consumatorilor pentru anul 2020 recent publicat de autoritate.   În document este menționat că pe cale amiabilă au fost soluționate 121 petiții, în care agenții economici au reparat prejudiciul cauzat consumatorului, inclusiv restituind contravaloarea produselor neconforme.

La situația din 1 martie 2021, soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 9,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii februarie 2020, constituind 48,8 mld. lei. Conform datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în monedă națională au fost oferite 64,3% din volumul total, majorarea fiind cu 13,8% față de februarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2 la sută.   Statistica denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, după care urmează cele  pentru procurarea/construcția imobilului (17,7%), pentru consum (16,6%), activitatea agricolă (16,6%),

La situația din 31 ianuarie 2021, soldul creditelor în economia națională a marcat o creştere cu 9,4% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul linii ianuarie anul trecut, constituind 48,3 mld. lei, se constată în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, soldul creditelor în monedă națională (64,2% din volumul total) a crescut în perioada analizată cu 13,8% față de ianuarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2,3%.   În luna ianuarie 2021 au fost acordate credite noi în valoare de 2,1 mld. lei,

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

Până la data de 31 decembrie 2020, băncile comerciale urmează să plătească vărsământul obligatoriu anual în Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, calculând cuantumul acestuia ținând cont de suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul băncii la situaţia din 30 septembrie 2020.   Consiliul de administraţie al Fondului a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu pentru anul 2021 în mărime de 0,0179% din suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul fiecărei bănci. Hotărârea nr.25/4 din 18 noiembrie 2020 a Consiliului a fost publicată în MO.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Personalul farmaceutic este compus din farmacişti-specialişti cu studii farmaceutice superioare şi laboranţi-farmacişti specialişti cu studii farmaceutice medii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului farmaceutic. Cetăţenii străini şi

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

În trimestrul III al anului curent au intrat în stare de insolvabilitate 2846 de agenți economici, potrivit datelor  publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Numărul acestora a scăzut nesemnificativ comparativ cu aceiași perioadă din 2019, când au fost declarați în insolvabilitate 2866 entități. Totodată, în primele nouă luni ale anului 2018 în stare de insolvabilitate au intrat 2318 entități, iar în aceiași perioadă din anul 2017 insolvabile au fost declarate 2088 întreprinderi.   Totodată, în primul semestru din anul curent 2799 entități au fost declarate în stare de insolvabilitate.

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),