Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Autorii și titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe își pot exercita drepturile patrimoniale în mod individual (gestiune individuală) sau prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă (gestiune colectivă).

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

În gospodăria de lângă casă este construită o încăpere, folosită ca baie finlandeză. De asemenea, în camera alăturată este instalat cazanul pentru încălzire și apă caldă. Este această încăpere obiect al impunerii cu impozitul pe avere?   Conform prevederilor art. 2872  din Codul fiscal, subiecții impunerii cu impozitul pe avere sânt persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), pe teritoriul Republicii Moldova.  

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, noţiunea de cîştiguri în scopul impozitării reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Documentul primar Actul de înregistrare a rezultatelor proceselor de incubație (miraj și ecloziune) este un document ordinar prin care se certifică rezultatele proceselor de incubație

În conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă obiect impozabil cu TVA.

În cazul în care părţile contractului individual de muncă (CIM) au convenit încheierea acestuia prin schimbul de documente electronice, contractul ar putea fi semnat cu semnătură electronică avansată calificată, cu aplicarea pe CIM a ștampilei angajatorului în cazul în care acesta este o autoritate publică, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament. Totodată, inițiativa stabilește că va rămâne în vigoare și prevederea potrivit căreia CIM se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către părţi cu semnătură olografă, cu înmînarea unui exemplar salariatului și păstrarea la angajator al celuilalt exemplar.   Proiectul prevede și posibilitatea modificării CIM printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care este parte integrantă a contractului,

O întreprindere din mun. Bălți timp de o lună acordă servicii de instalare a unor echipamente companiei din mun. Chișinău. Pentru aceasta agentul economic din Bălți a închiriat de la două persoane fizice, pentru o perioadă de o lună două apartamente în mun. Chișinău în care vor locui angajații întreprinderii delegați. Are obligația sau nu întreprinderea în situaţia dată să declare ca subdiviziune apartamentele închiriate? Care este regimul fiscal al cheltuielilor suportate de întreprindere și, respectiv, veniturile obținute de persoanele fizice, proprietari ai apartamentelor?

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF. Pentru livrările impozitate1 conform art.104 lit.a), eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.    La moment pe teritoriul RM sunt în circulație 3 tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA:

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Care sunt condițiile ce urmează a fi întrunite pentru ca donațiile efectuate în scop de filantropie sau sponsorizare să fie premise spre deducere?   Amintim, prin noţiunea de activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.