Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanţii conducerii ÎS „Poşta Moldovei”. În cadrul întrevederii părţile au discutat perspectivele semnării unui Acord de colaborare între IFPS şi ÎS „Poşta Moldovei” şi au făcut un schimb de păreri despre asigurarea transparenţei în activitatea instituţiilor de stat. Reprezentanţii conducerii „Poşta Moldovei” au menţionat că întreprinderea pe care o reprezintă, având, practic, cea mai numeroasă prezenţă în localităţile Republicii Moldova, ar putea veni cu un suport în domeniul încasării de taxe şi impozite. De asemenea, o altă oportunitate de colaborare ar fi ca „Poşta Moldovei” să fie o interfaţă a SFS în interacţiunea cu contribuabilii, la depunerea de către cetăţeni a declaraţiilor pe venit sau la comanda on-line a formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

În încercarea de a atrage mai mulți bani la bugetul de stat actualul executiv a introdus în 2013 noi taxe și impozite, sau a majorat unele dintre cele existente deja. Deși nu vor fi afectați toți românii de noile taxe, multă lume va plăti mai mult pentru anumite bunuri sau servicii.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare sînt persoanele uridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care sunt roprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, precum şi deţinătorii drepturilor de posesie şi/sau de folosinţă asupra obiectelor destinate amplasării publicităţii exterioare, ai căror proprietari sunt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale — persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător.

Scutirile de plata taxelor locale sunt prevăzute de Capitolul 4 al Titlului VII din Codul Fiscal. Scutirile de la plata taxelor locale, prevăzute expres de Codul Fiscal, sunt specificate în art. 295 din Codul Fiscal. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 295 din Codul Fiscal, autorităţile administraţiei publice locale sunt în drept, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul unităţii administrativ-teritoriale, să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art. 295 din Codul Fiscal. Producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile oştale, în conformitate cu prevederile art. 295 lit. e) din Codul Fiscal, sunt scutiţi de plata taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Prin urmare, scutirea menţionată nu poate fi aplicată subiecţilor impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare.

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

Din momentul primirii autorizaţiei şi pînă la data de 14 aprilie 2012 agentul economic a amplasat pe acest panou publicitate exterioară. Totodată, din 15 aprilie curent agentul economic, în temeiul unui contract de prestări servicii, încheiat cu o asociaţie obştească, amplasează informaţii cu caracter social, cu textul„Fumatul dăunează sănătăţii”. Pentru trimestrul I al anului 2012 agentul economic a calculat şi achitat taxa pentru dispozitivele publicitare, avînd în vedere că a amplasat publicitate comercială prin intermediul acestui panou. Totodată, apare întrebarea dacă are sau nu obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa respectivă pe perioada amplasării publicităţii sociale? În conformitate cu prevederile art. 288 pct. 9) al Codului fiscal, prin publicitate socială se subînţelege publicitatea care reprezintă interesele societăţii şi ale statului în propagarea unui mod de viaţă sănătos, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător, păstrarea integrităţii resurselor energetice, protecţia socială a populaţiei şi care nu are scop lucrativ şi urmăreşte obiective filantropice şi de importanţă socială.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

IFS teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în activitate, relatează despre modificările şi completările realizate prin Legea nr. 48 din 26.03.2011 (publicată în Monitorul Oficial al RM din 04 aprilie 2011) „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. Astfel, reieşind din aceste modificări, începînd cu 04 aprilie 2011, în tot textul Titlului VII „Taxele locale” al Codului fiscal, noţiunile de „cotă maximă” şi „cotă concretă” au fost substituite cu cuvîntul „cota”. Respectiv, urmare a acestui fapt, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale sunt în drept de a stabili cotele aferente taxelor locale fără careva delimitări. În acelaşi timp, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale nu sunt în drept să aplice alte taxe locale decât cele prevăzute în art. 289 alin. (2) al Codului fiscal.

La finele anului precedent compania „X” a depus toate actele necesare şi avizele instituţiilor abilitate în vederea construcţiei şi instalării unui dispozitiv publicitar. La data din 18 ianuarie 2012 de către Primăria mun. Chişinău a fost eliberată autorizaţia de construire şi amplasare a publicităţii exterioare cu termen de valabilitate de la 19.02.2012 pînă la 18.02.2013.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Este considerată publicitate emblema firmei, marca comercială, mărfurile sau imaginea lor, orice altă informaţie ce corespunde profitului întreprinderii, care sunt imprimate pe aceste standuri mobile? Este obligat agentul economic să dețină autorizație pentru amplasarea acestor standuri mobile?

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Conform art. 901 alin. (1) Cod fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%. Totodată, alin. (33) al aceluiaşi articol din Codul fiscal stabileşte alte prevederi şi anume: fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

La categoria mărfurilor accizabile se atribuie: icre (caviar) şi înlocuitori de icre;bere fabricată din malţ;vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizante;

Procedura în ordonanţă este o parte componentă a procesului civil şi reprezintă activitatea instanţei de judecată şi a părţilor, în legătură cu eliberarea ordonanţei judecătoreşti. Procedura în ordonanţă, ca şi procedura în acţiune civilă, se desfăşoară conform regulilor generale şi parcurge cîteva etape, fiecare cu un obiectiv propriu. Fazele procedurii în ordonanţă se deosebesc de fazele procedurii generale prin termenul de parcurgere a acestora, cît şi prin numărul acţiunilor procesuale care se întreprind.

In continuare ne vom referi la principalele masuri de politica fiscala si administrare fiscala, precum si aspecte de perfectionare a legislatiei fiscale nationale, care se propun a fi implementate/mentinute in anii 2012 — 2013 si urmeaza a fi aplicate de organele fiscale, in contextul legilor nr.158 din 05.07.2012 si nr.178 din 11.07.2012: Impozitul pe venit Mentinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si a cotelor impozitului, de 7% si 18%.Majorarea transelor de venit impozabile, de la 25200 lei anual la 26700 lei anual.Majorarea marimii scutirii anuale personale cu 480 lei, de la 8640 lei la 9120 lei, a scutirii anuale personale majore cu 720 lei, de la 12840 lei la 13560 lei, si a scutirii anuale pentru persoane intretinute cu 120 lei, de la 1920 lei la 2040 lei.