Ajutorul bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2022 ar putea constutui 1485 lei.  Ministerul Afacerilor Interne propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului ajutorului bănesc pentru anul curent.   Menționăm că, potrivit Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară este stabilit anual de Guvern. Pentru anul 2021 acesta a constituit 1307 lei.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

Autoritățile își propun continuarea reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport. Astfel, a fost creat conceptul proiectului „Moldova drumuri IV”, care este o continuare logică a proiectelor anterioare de reabilitare și construire a circa 500 km de drumuri naționale din rețeaua prioritară.   Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 24 noiembrie, proiectul hotărârii privind inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia.

Casa Națională de Asigurări Sociale a operat modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul nr. 98-A/2015 al autorității.   Intervențiile sunt necesare ținând cont de prevederile Legii nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pe anul 2022), prin care au fost incluse modificări și în art. 28 din Legea nr.489/1999. Amintim,

Au mai rămas circa două săptămâni până la data-limită stabilită (31 martie 2020) pentru depunerea Declarației de avere și interese personale pentru anul 2019. Autoritatea Națională de Integritate precizează că subiecții declarării o pot depune în format electronic, prin accesarea Declarației on-line. Totodată, subiectul declarării trebuie să se asigure că are semnătura electronică valabilă și că dispune de toate documentele care certifică proveniența veniturilor ce urmează a fi declarate. Experiența anilor precedenți arată că majoritatea subiecților declarării amână momentul depunerii Declarației pentru ultimele zile, fapt care poate supraîncărca sistemul „e-Integritate” și, respectiv, poate crea incomodități suplimentare declaranților.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

O persoană fizică a înstrăinat un activ de capital, care i-a servit acestuia până la momentul vânzării ca locuință de bază, iar potrivit clauzelor contractuale plata se efectuează în două tranșe în ani diferiți (50% în 2016 și 50% în 2017). Care este corectitudinea principiului de determinare a creșterii de capital în raport cu sumele încasate pentru anii respectivi de la înstrăinarea imobilului, prin prisma aplicării cotelor de impozitare în vigoare pentru anii menționați cât și a facilităților prevăzute pentru locuința de bază.

Pe parcursul trimestrului III, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a efectuat 4656 de controale pe toate domeniile de competentă ale Agenției.

Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 65 de lei (fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator/beneficiarul de lucrări pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor şi numărul de angajaţi/zilieri transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor/zilierilor, prevede noua redacție a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 zile, în locurile determinate. în cazul minorilor până la 14 ani, fişa epidemiologică şi declaraţia pe propria răspundere este completată şi semnată de reprezentantul legal sau însoţitorul.   Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat noi măsuri de prevenire şi control al infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova.  

Clădirile, în care activează instituțiile publice și autoritățile publice locale (de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice), transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, ar putea cădea sub incidența Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 în cazul în care nu se află în evidenţă nici la proprietarii cotelor părţi-valorice, nici la autoritățile publice locale, nefiind determinate drepturile şi obligaţiile între părți, în scopul evitării distrugerii totale sau parțiale a imobilelor.  

Începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru femei va fi stabilită la 57 ani, iar în cazul bărbaților – 62 de ani. Parlamentul a aprobat astăzi în două lecturi proiectul de lege prin care se propune revenirea la vârsta standard de pensionare.   Totodată, proiectul mai prevede că vârsta de pensionare a femeilor care au născut și educat până la vârsta de 8 ani 5 și mai mulți copii va fi de 54 ani.   Pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu perioada de la 5 ani până la 9 ani și 6 luni, în funcție de stagiu.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Termenul de determinare a obiectelor impunerii deținute sau dobândite de către contribuabili persoane fizice cetățeni, ce urmează a fi incluse în baza de calcul pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, ar putea fi transferat de la 31 mai la 31 martie.   Proiectul de lege pentru modificarea art. 282 din Codul fiscal ce stabilește termenele achitării impozitului pe bunurile imobiliare, a primit aviz pozitiv din partea comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Membrii comisiei au menționat că prevederile acestui proiect ar putea fi puse în aplicarea începând cu anul viitor. Menționăm că Executivul se va expune asupra proiectului în ședința de astăzi, 30 martie curent.

Ieri, 21 decembrie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat în MO al RM Ordinul nr.144 din 9 decembrie curent, prin care a fost stabilită data de prezentare a rapoartelor financiare atât de către autoritățile publice centrale, cât și de către direcțiile financiare ale unităților administrativ-teritoriale. În continuare propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007, ORDON:

Pe ordinea de zi a ședinței din 15 martie  a Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce are drept scop intervenția atât în secțiunea a XVI-a din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cât și în Codul fiscal.   Astfel, pozițiile tarifare indicate în art. 96 lit. b) liniuța a treia din CF, pentru care este stabilită cota TVA de 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM, ar putea fi suplinite cu încă trei poziții:

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

CNAS reamintește, că angajatorilor din agricultură care practică în decursul anului 2025 nu mai puțin de 70% din activitățile stipulate în grupele 01.1–01.6 din CAEM, pentru lunile ianuarie – septembrie ale anului 2025, în cazul în care nu au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii în termenul stabilit de lege, pe parcursul anului nu au fost calculate majorări de întârziere.

Casa Națională de Asigurări Sociale reamintește că, potrivit art. 28 alin. (12) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, pentru angajatorii din agricultură, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, majorarea de întârziere (penalitatea) aferentă