Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie.

Potrivit art. 96 lit.b) liniuța a șasea din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, conform pct.17 din Reglementarea tehnică „Zahăr”. Producerea și comercializarea”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.774 din 3 iulie 2007, în funcţie de metoda de fabricare, zahărul destinat consumului uman, se clasifica în zahăr cristal, zahăr presat, zahăr pudră.

Contractul de antrepriză a fost încheiat în ianuarie 2018, iar devizul de cheltuieli prevede cota impozitelor de 27,5 %. Din 01.10.2018, în procesele verbale de lucrări este indicată cota impozitelor în mărime de 22,5%. Cum va fi reflectată diferența? Este restituită beneficiarului sau poate fi utilizată pentru alte lucrări la realizarea contractului dat?

Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată.

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

Potrivit art. 69 din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare. Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul persoanei juridice, care nu îşi încetează existenţa, şi transmiterea ei către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinţă (art.79 din Codul civil).

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul agriculturii. În luna iulie începe recoltarea fructelor de piersici și a legumelor. Pentru a reuși recoltarea în termini optimi, vom încadra personal suplimentar pentru aceste lucrări — zilieri. Începând cu luna aprilie curent, faptul despre angajarea/eliberarea personalului întreprinderii se declară în termen de 10 zile prin formularul IRM19. Cum urmează să procedăm în cazul declarării acestor persoana, dacă: – nu avem un contract de muncă încheiat; – unele persoane lucrează de la o zi până la câteva zile sau ocazional, în decursul lunii?

Casa Națională de asigurări Sociale comunică că, în ultimii trei ani, 6030 de tătici din Republica Moldova au putut fi alături de copilul nou-născut, având dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice. Pe perioada concediului, tatăl beneficiază de o indemnizaţie paternală, care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Acesta se acordă tatălui copilului (salariat asigurat) la îndeplinirea următoarelor condiţii: confirmarea stagiului total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni, realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului; acordarea, la cerere, a concediului paternal la unitatea de la locul de muncă de bază în primele 56 de zile de la data naşterii copilului; realizarea unui venit asigurat la locul de muncă de bază în ultimele 3 luni premergătoare lunii naşterii copilului.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Până la expirarea termenului-limită, care în acest an este ziua de 2 mai, de prezentare de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018 au mai rămas 10 zile calendaristice. Amintim că obligația de a prezenta Declarația o au: – persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Moldova și din orice surse aflate în afara țării pentru activitatea lor în Moldova;

La livrarea mărfii din zona liberă pe teritoriul RM, vama perfectează declarație vamală de tip Import-4, iar rezidentul ZEL achită în baza declarației vamale: proceduri vamale si TVA la import. Cum se va reflectă această operațiune în Declarația privind TVA?

În ianuarie-iunie 2018 importurile de mărfuri în Republica Moldova au constituit $2735,2 mil., volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,4%. Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,2%), instalațiile fixe de transport (5,2%), maritim (2,7%) și aerian (2,6%).

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Arhiva: Cum se vor reflecta în Darea de seama lunară (forma IPC18) și anuală (Forma IALS14) veniturile achitate persoanelor fizice, care sunt scutite de reținerea prealabilă a impozitului pe venit, potrivit art. 90 din Codul fiscal?

Contractul de locațiune este obiect al dreptului civil

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. b) din legea menționată, pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, formularele tipizate cu regim special nu se utilizează.

Poate angajatorul să ofere salariaților săi tichete de masă cu o valoare mai mare decât cea deductibilă în scopuri fiscale? Conform art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 166 cu privire la tichetele de masă, valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 şi 45 de lei. Angajatorii pot acorda tichete de masă cu valoarea nominală mai mare, diferenţa dintre aceasta şi valoarea nominală prevăzută la alin. (1) din același articol fiind nedeductibilă în scopuri fiscale.