Patenta pentru activitatea privind comerţul cu amănuntul poate fi prelungită cu respectarea obligatorie a următoarelor condiții:

În Republica Moldova, aproximativ 60-70% din deșeuri sunt reciclabile, iar valorificarea acestora prin incinerare sau coincinerare ar aduce venituri suplimentare și plus valoare în economia țării. Afirmația a fost făcută în cadrul unei ședințe tehnice a Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova.

Care sunt principalele forme de desfăşurare a comerțului? Activitatea de comerț este o activitate de întreprinzător inițiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit.

Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprindere. Astfel potrivit art. 71 din Legea menționată, începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Au intrat în vigoare modificările la Legea Cu privire la comerţul interior. În prezent, comercianţii nu mai sunt în drept să efectueze returul produselor alimentare furnizorilor, fiind obligaţi, prin lege, să distrugă produsele cu termen expirat.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Sancțiunile prevăzute la art. 273 pct. 5) și 51) din Codul contravențional se aplică pentru toate categoriile de produse sau doar pentru produsele agroalimentare ușor perisabile? Relaţiile dintre furnizorul şi comerciantul produselor agroalimentare uşor perisabile sunt prevăzute expres la art. 211 din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, republicată în Monitorul Oficial nr. 215-216/475 din 19 iulie 2016 (în continuare – Lege).

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Care locuri (teritorii) se consideră drept locuri publice în sensul pct. 17 din Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control? Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Serviciile prestate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională a Arhivelor au devenit accesibile pe Portalul guvernamental de plăți electronice MPay, comunică Agenția de Guvernare Electronică. Prin MPay pentru MAEIE vor putea fi achitate peste o sută de servici publice, inclusiv serviciile consulare, solicitarea actelor de stare civilă și cele notariale, cazierele judiciare. Totodată, va putea fi achitat electronic serviciul de supralegalizare a actelor de către angajații consulatelor.

În trimestrul III al anului 2019, Produsul intern brut (PIB) a constituit 64323 mil. lei și a înregistrat, în termeni reali, o creștere cu 4,3% față de trimestrul III al anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB în perioada de referință au contribuit următoarele activități economice: • comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 23,9% • agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere de 15,0%

Serviciul Fiscal de Stat acordă atenție tuturor segmentelor economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, stabilind drept prioritare domeniile: • construcția; • agricultura; • restaurante și alte activități de servicii de alimentație; • transportul; • serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; • întreținerea și repararea autovehiculelor; • comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Antreprenorul independent va fi obligat să țină evidența vânzărilor şi procurărilor într-o modalitate simplificată, elaborată și aprobată de Ministerul Finanțelor, cu coordonarea preliminară a Ministerului Economiei și Infrastructurii. În cazul vânzărilor cu achitare la contul bancar, acesta urmează să utilizeze facturi (sau alte documente legale) pentru efectuarea livrării (eliberării) mărfurilor vândute către cumpărător, în modul stabilit de Guvern. Veniturile din vânzări în activitatea independentă se propune a fi calculate conform prevederilor Codului fiscal și să fie raportate în declarația anuală pe venit a antreprenorului independent, prezentată SFS în forma și modul stabilit.

Ministerul Economiei este în așteptarea propunerilor și sugestiilor pe marginea noului Plan de acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a comerțului interior pe anii 2014- 2020.

La situația din 1 iulie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 123 518 entități, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe unități le reprezintă societățile cu răspundere limitată – 86 979 și întreprinderile individuale — 28 496. De asemenea, sunt înregistrate 1436 cooperative de consum, 1425 de unități ce au alte forme de asociații și 1156 de societăți pe acțiuni de tip închis, 719 întreprinderi municipale.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce are drept scop reducerea numărului de pungi din plastic care poluează mediul înconjurător.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

În cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat în Republica Moldova de PNUD, peste 100 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de suport informativ și practic pentru dezvoltarea potențialului de export. Până la momentul actual au fost desfășurate patru sesiuni. Participanții au luat cunoștință de mecanismele utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor internaționale, cele mai eficiente instrumente ce facilitează comerțul și simplifică desfășurarea procedurilor vamale, metode inovatoare de dezvoltare a