Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF. La începutul anului curent, acest sistem informatic era utilizat de peste o mie de autorități și instituții publice bugetare din țară. Mai mulți contabili care utilizează SIIECAP afirmă că acest sistem le-a ușurat munca, oferindu-le posibilitatea să efectueze rapid, cu ajutorul instrumentelor electronice, procesarea documentelor primare, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor de resort.

Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit.

În săptămâna curentă Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, cinci seminare de instruire cu genericul ”Introducere în managementul finanțelor publice locale” pentru primarii din raioanele Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Strășeni și Orhei aflați la primul lor mandat. La instruiri au participat, per total, 68 de primari ai localităților din raioanele menționate. Noul ciclu de seminare, lansat în premieră săptămâna trecută, are scopul de a consolida cunoștințele și a dezvolta capacitățile primarilor noi aleși în gestionarea finanțelor publice locale.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu, a menționat la întrevederea subgrupurilor de lucru desfășurată luni, 16 septembrie 2019, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, că există o deschidere maximă din partea băncilor licențiate de la Chișinău de a conlucra cu agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană. Oficialul BNM a precizat că băncile își tratează clienții în mod echitabil, iar singura condiție impusă este respectarea legislației. „Republica Moldova se aliniază cerințelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în anul 2018, a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conform căreia clienții băncilor trebuie să fie transparenți în realizarea tranzacțiilor.

În Monitorul Oficial al RM de vineri, 28 septembrie, Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Concluzia Curții de Conturi este că rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a MADRM pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.

Noutățile, provocările și oportunitățile în domeniul controlului intern managerial au fost subiectele discutate în cadrul Conferinţei anuale „Controlul din diferite perspective. Percepții tradiționale și moderne între decenii”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în colaborare cu Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), cu suportul Ministerului Finanțelor al Olandei. În debutul evenimentului, Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Angela Voronin, a mulțumit reprezentanților Academiei de Finanțe Publice din cadrul Ministerului Finanțelor al Olandei pentru suport și cooperare și a menționat că, reforma privind implementarea sistemului de control financiar public intern (CFPI),

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Ce sancțiuni pot fi aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controalelor efectuate pentru verificarea corectitudinii stabilirii prețurilor pentru produsele social importante? Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 3 din 23 martie 2020, a fost instituit moratoriul, până la data de 1 iunie 2020, asupra controlului de stat, cu anumite excepții prevăzute de aceeași Dispoziție. Una din excepții este neaplicarea moratoriului asupra controlului modului de formare şi aplicare a preţurilor.

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

În decursul anului curent, Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) va extinde serviciile de implementare și mentenanță a sistemelor informaționale de evidență contabilă pe platforma 1C, va aplica noi practici de instruire și de acordare la distanță a serviciilor de suport și consultanță în ținerea evidenței contabile pentru autoritățile și instituțiile publice, precum și în utilizarea de către acestea a sistemelor nominalizate. În perspectivă, CTIF va oferi, de asemenea, servicii de suport și consultanță utilizatorilor sistemului informatic de achiziții publice MTender. Aceste obiective au fost stabilite în ședința Direcției generale administrarea și prestarea serviciilor publice a CTIF privind bilanțul activității în anul 2019 și prioritățile acesteia pentru anul 2020 convocată de directorul interimar al CTIF, Vitalie Coceban.

Banca Națională a Moldovei a publicat astăzi cel de-al șaselea set de materiale în contextul campaniei de informare inițiate luna trecută împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare, în cadrul proiectului „Învață. Dă sens banilor”. Acesta ne învață ce să facem cu la rezerva de bani acumulată pentru a obține un câştig.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Proiectul „Reforma învățământului în Moldova”, implementat prin intermediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) cu suportul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, a fost supus auditului de către Curtea de Conturi. Raportul Curții cu privire la implementarea Proiectului pe exercițiul bugetar 2017 este publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie curent. Conform hotărârii, Curtea își exprimă opinia de audit fără rezerve pentru Rapoartele financiare interimare ale Proiectului, menționând că acestea nu conțin denaturări.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.