Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

În ultima perioadă din partea contribuabililor tot mai frecvent este sesizată întrebarea cu privire la calcularea corectă a termenului de declarare a subdiviziunii la Serviciul Fiscal de Stat, din dorința de a evita aplicarea sancțiunilor în privința acestora.   Amintim că, în conformitate cu art.161 alin.(8) din Codul fiscal (CF), la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează SFS despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii acesteia.

Conform proiectului Ordinului cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind implementarea modificărilor la Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.48/2019, elementele contabile recunoscute până la intrarea în vigoare a modificărilor la Standardele Naționale de Contabilitate aprobate prin Ordinul nr.48/2019 se vor contabiliza conform regulilor în vigoare la situația din 31 decembrie 2019 (de exemplu uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată în mărime de 50% din valoarea acestora transmise în exploatare, valoarea contabilă a anvelopelor și acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport aferentă parcursului efectiv/duratei de exploatare rămasă, cheltuielile anticipate aferente întreținerii, asistenței tehnice și reparației imobilizărilor corporale suportate pentru menținerea în stare funcțională etc.).

Potrivit prevederilor art.123 alin.(10) din Codul fiscal, prin autoturism de lux se înţelege autoturismul a cărui valoare în vamă constituie 600 mii de lei şi mai mult. Pentru autoturismele de lux, accizele se calculează ca sumă a accizei determinate conform cotei accizei stabilite în funcţie de termenul de exploatare şi capacitatea cilindrică şi a accizei suplimentare aplicate la valoarea în vamă a autoturismului importat.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” (SIA ESBS). Documentul va fi discutat astăzi, 10 septembrie, în cadrul ședinței Secretarilor de stat.   SIA ESBS se va utiliza pentru crearea și dezvoltarea resursei informaționale, precum și repartizarea, stocarea, sistematizarea, actualizarea și protecția soluțiilor informaționale a subvențiilor, cu asigurarea concomitentă a unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Totodată, introducerea sistemului în funcțiune va permite formarea resurselor informaționale departamentale în domeniul agriculturii și mediului rural, precum și înregistrarea solicitanților și beneficiarilor de subvenții. Conform proiectului, participanți la sistem vor fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), MADRM, alte entități cu care vor fi încheiate acorduri de colaborare.

Începând cu data de 1 iulie 2020, contribuabilii persoane juridice utilizează noua versiune a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e-Factura”, lansată în exploatare industrială. Ea a fost elaborată și este administrată de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico–tehnologic al Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).  

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Producătorii agricoli vor obține mai ușor acces la apele de suprafață pentru irigarea terenurilor. Parlamentul a aprobat, în lectură finală, un proiect care va elimina impedimentele pentru producătorii agricoli în irigarea terenurilor agricole. Legislația va fi completată cu o nouă prevedere, care va permite producătorilor agricoli să amplaseze prize de apă și instalații mobile pe terenurile fâșiilor riverane de protecție a apelor în scopul irigării terenurilor agricole. În cazul în care în zona fâșiilor de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă sunt funcționabile sistemele de irigare centralizate, nu va fi permisă instalarea pompei de apă pentru irigare.

Conform art.261 alin.(5) din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat. Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) informează actualii și potențialii  utilizatori ai sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e - Factura” că noua versiune a acestui sistem va fi lansată în exploatare industrială la 1 iulie curent. Trecerea va fi realizată, prin transferul datelor din SIA „e - Factura” în versiunea nouă a sistemului, în intervalul orelor 00.05 – 09.00.  

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Începând cu săptămâna trecută, contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care desfășoară activitate de întreprinzător pot să se conecteze la serviciile fiscale electronice prin intermediul sistemului informațional „Cabinetul personal al contribuabilului” al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), lansat în exploatare experimentală. Noul sistem a fost elaborat și este gestionat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al SFS.

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul Cerințelor tehnice privind echipamentele de casă și control (ECC). Documentul a fost elaborat în scopul îmbunătățirii procesului de certificare și înregistrare a echipamentului respectiv.   Proiectul conține cerințele specifice față de bonul de casă/documentul fiscal, pentru mașinile de casă și control/imprimantele fiscale (MCC/IF), regulile pentru efectuarea operațiilor funcționale și păstrarea informației fiscale de către MCC/IF, cerințele față de ECC modulare și cele tehnice specifice aferente funcțiilor interzise pentru MCC/IF universale și specializate.