În adresa organelor fiscale sunt adresate multiple petiţii din partea persoanelor care sunt angajate de aşa numiţii transportatori, care informează despre sumele achitate zilnic patronilor. Însă, doar ajungînd la vîrsta de pensionare constată faptul că aceştia pe parcursul întregii activităţi în asemenea companii au fost înşelaţi, prin neplata contribuţiilor de asigurare socială de stat, şi, respectiv, lezarea drepturilor de a beneficia de o pensie cît de cît decentă. Din păcate, aceste petiţii sunt prezentate organelor de control post factum, examinarea cărora adesea se soldează cu rezultate nesemnificative. Suntem în situaţia cînd fiecare cetăţean poate să-şi procure o unitate de transport şi poate să înceapă a activa fără a avea o rută concretă şi un orar de lucru. Zilnic, pe traseele republicii activează ilicit circa 100 unităţi de transport. Astfel, conform rezultatelor controalelor efectuate se constată că cei mai mulţi pasageri sunt transportaţi ilicit pe rutele naţionale direcţia nord a republicii. Spre exemplu: la cîţiva zeci de metri de Gara centrală din Chişinău, şoferii unor microbuze, pe care nu este indicat nimic, adună pasageri pentru rute spre nordul ţării. Este suficient să te apropii şi imediat eşti asaltat de şoferi care îţi propun să te ducă în direcţia solicitată, dar, cu microbuze neautorizate şi fără să îţi dea bilet. Situaţia este similară şi în apropierea altor gări auto. În ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi ilegal peste hotarele republicii putem menţiona că, cele mai solicitate direcţii sunt Federaţia Rusă, România, Ucraina. De obicei, colectarea pasagerilor în aceste direcţii se efectuează în apropierea ambasadelor, Gării feroviare, gării auto etc.

La aplicarea legislaţiei fiscale, la fel ca şi a oricărei legislaţii ce afectează interesele cetăţenilor şi altor particulari, este necesar să fie respectată proporţionalitatea dintre interesele publice (în cazul dat colectarea veniturilor la buget) şi interesele private (cetăţeanul trebuie să se simtă confortabil şi nu trebuie să se simtă discriminat, în raport cu persoanele aflate în condiţii similare ori să simtă atitudine ostilă sau indiferentă din partea oricăror autorităţi publice). Practica, în special internaţională, demonstrează că succesul unei administrări fiscale depinde foarte mult de atitudinea corectă şi binevoitoare faţă de contribuabil, cu asigurarea inevitabilităţii răspunderii (în special faţă de contribuabilii care comit evaziuni fiscale în proporţii deosebit de mari).