De subvenții în avans beneficiază proiectele care vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, renovarea și dezvoltarea localității rurale și diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. În Monitorul Oficial nr. 13-21 din 18 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 281 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, care prevede că proiectele menționate mai sus se subvenționează în avans, dacă respectă un șir de condiții. În primul rând, solicitanții și beneficiarii proiectelor trebuie să fie autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi — sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de până la 10 mii de locuitori cu statut de rezident, conform recensământului populației și al locuințelor din 2014.

Primăria Chișinău planifică implementarea unui program de stimulare și impulsionare a integrării tinerilor din municipiu în activitatea economică și mediul de afaceri prin susținerea și facilitarea lansării și dezvoltării afacerilor sustenabile, proiectul fiind propus pentru consultări publice. Elaborarea proiectului Programului municipal de susținere a tinerilor antreprenori a fost condiționată de conștientizarea faptului că tinerii sunt o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. Conform datelor BNS, în mun. Chișinău în anul 2018 locuiau 264,7 mii persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în creștere cu 23,9 mii sau 9,9% comparativ cu anul 2017.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Cetățenii Republicii Moldova, salariați ai unei sau mai multor entități din sectorul privat, precum și salariații instituțiilor publice la autogestiune, care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării, ar putea beneficia de compensații din bugetul de stat pentru achiziționarea unei locuințe în cadrul Programului de stat „Prima сasă”. Proiectul pentru aprobarea Regulamentului privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima Casă” este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Conform celei mai recente actualizări, nivelul general de implementare a foii de parcurs în ultimele două săptămâni a crescut de la 16,67% până la 21,57%. Domeniul cu cel mai înalt nivel de implementare ține de climatului investițional și a mediului de afaceri, unde nivelul de implementare este de 50%, urmat de reforma de guvernanță în sectorul financiar-bancar și domeniul educație, cultură, știință, acestea din urmă fiind implementate în proporție de 25%.

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În vederea derulării corecte și obiective a procedurilor de achiziții publice, autoritățile contractante sunt obligate să respecte o serie de principii ce derivă din cadrul legal. Principiile achizițiilor publice, ca și toate principiile de drept, sunt acele idei de bază care au stat la temelia elaborării cadrului normativ în domeniu și care îndrumă întru aplicarea corectă a acestuia. Toate acțiunile desfășurate de către subiecții achizițiilor publice trebuie să fie realizate având în permanentă vedere principiile de bază ale achizițiilor publice. Este foarte importantă cunoașterea principiilor de reglementare a relațiilor privind achizițiile precum și modalitatea de aplicare a acestora în timpul derulării

În anul 2018, Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova a marcat 25 de ani de la fondare, unele activități desfășurate de instituție pe parcursul anului care s-a încheiat fiind dedicate acestui eveniment. Potrivit Raportului de activitate al Consiliului Camerei de Comerț și Industrie, în anul 2018, o prioritate pentru CCI a fost promovarea sistemului de învățământ dual. În acest sens au fost aprobate Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual și Regulamentul de constatare a conformității agentului economic în formarea profesională pentru cooperare în învățământul profesional tehnic dual.

În cadrul conferinței „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact” de ieri ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici,a venit cu o soluție pentru dezvoltarea și prosperarea economiei naționale – angajarea a 100 mii de specialiști IT. Calculul matematic este foarte simplu – un specialist IT are un salariu peste 1500 euro, astfel, 100 mii specialiști, chiar și cu un salariu de 1000 euro – înseamnă 100 mil. lunar, care fac 1,2 mld. euro anual, această cifră fiind egală cu suma remitențelor care vin anual în Republica Moldova. Acești bani, evident, vor veni din afară, pentru că produsele create de specialiștii IT pleacă acolo, a explicat el.

Pe parcursul anului 2018, Agenția Servicii Publice a lansat un serviciu nou, destinat cetățenilor care doresc să perfecteze actele de proprietate pentru bunurile imobile din localitățile rurale în baza certificatului de moștenire, prin metoda simplificată, conform căreia bunurile imobile moștenite sunt identificate în baza materialului cartografic existent, iar înregistrarea dreptului de proprietate se face cu titlul provizoriu. Costul lucrărilor cadastrale simplificate este de 200 lei pentru un bun imobil, până în prezent deja fiind solicitate 80 de astfel de proceduri. Despre acesta și alte rezultate înregistrate de Agenția Servicii Publice a vorbit directorul ASP, Serghei Railean, în cadrul unei conferințe de totalizare.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

O administrare fiscală eficientă înseamnă un nivel înalt de conformare voluntară a contribuabililor la declararea și achitarea tuturor obligațiilor față de bugetul public național. Evaluarea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor, precum și monitorizarea permanentă a acestuia constituie una din atribuțiile și obiectivele principale ale Serviciului Fiscal de Stat.

Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) avansează în procesul de constituire și are deja un oficiu separat, situat pe adresa str. Bănulescu-Bodoni 57/1, mun. Chișinău. Cu această ocazie, conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și reprezentanții consiliului de supraveghere al DCU și-au dat întâlnire astăzi la sediul noii instituții pentru a vedea ce s-a reușit până acum. În cadrul vizitei, a fost prezentată echipa DCU și tehnologiile informaționale utilizate.