În conformitate cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 „Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală” (în continuare – Legea) (publicată în Monitorul Oficial Nr. 18-19 din 08.02.2003), categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual, se stabilesc în anexa nr. 2 a Legii.

Entitatea, pe parcursul anului, acordă angajatului ajutoare materiale (cu ocazia unor sărbători, pentru recuperarea forţei de muncă, decese, căsătorii etc. a cărui mărime nu depăşeşte un salariu mediu lunar pe economie prognozat), care sunt prevăzute şi în contractul colectiv de muncă.

Ţinînd cont de faptul că, darea de seamă fiscală Forma IRV09 pentru anul 2013 nu s-a schimbat şi la capitolul 4 (venituri din care se efectuează reţinerea finală a impozitului art. 90 din Codul fiscal) nu se prevede rubrica pentru plăţile de royalty, solicităm să ne explicaţi la care rubrică anume din raport urmează de a fi reflectat impozitul în mărime de 12%, conform art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

Este necesar în cazul dat ca întreprinderea să recalculeze şi să reţină diferenţa primelor menţionate de 0,5% din venitul angajaţilor şi de la angajator? Aceste cheltuieli se vor permite la deduceri în scopuri fiscale în anul 2014? Potrivit prevederilor art. 20 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, categoriile de plătitori cărora, în temeiul prezentei legi, prima li se calculează în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense achită primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală odată cu plata salariilor şi altor recompense.

Remuneraţiile directorilor exe­cutivi ai unora dintre cele mai mari bănci din Europa s-au majorat semnificativ anul trecut, creşterile depăşind în unele cazuri 10%, semn că băncile pot ocoli restricţiile impuse de UE asupra bonusurilor. CEO-ul cel mai generos remunerat a fost Stuart Gulliver, de la colosul bancar britanic HSBC, scrie CNBC.

În această toamnă producătorii și procesatorii de legume, fructe și struguri au primit un puternic imbold din partea statului în vederea desfășurării cu succes a recoltării și procesării legumelor, fructelor și strugurilor prin punerea în aplicare a Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative nr. 184 din 28 septembrie 2014 (MO, nr. 310-312 din 10 octombrie 2014). Prin stabilirea unor derogări de la actele normative în vigoare, legea indicată limitează pe perioada de recoltare a anului 2014 aplicarea măsurilor de constrăngere și a unor sancțiuni contrvenționale față de categoria respectivă de contribuabili.

Dar dacă titularul patentei de întreprinzător este pensionar neangajat (nu lucrează în baza contractului individual de muncă)? Potrivit art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, nr. 1593-XV din 26.12.2002, baza de calcul pentru determinarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală o constituie salariul şi alte recompense.

Întreprinderea a achitat salariul angajaţilor calculat pentru luna decembrie 2013 la 09 ianuarie 2014, din care au fost calculate primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către angajator în mărime de 3, 5% şi reţinut din salariul angajaţilor 3.5%.

Persoana fizică este angajată în baza contractului individual de muncă şi este asigurată la sistemul asigurărilor medicale la locul principal de muncă. Persoana dată a procurat patenta de întreprinzător în baza căreia acordă servicii altor întreprinderi. Sunt obligate întreprinderile care efectuează plăţi titularului patentei de întreprinzător pentru serviciile acordate să calculeze primele de asigurare obligatorie de asistenţă medială? Dar dacă titularul patentei de întreprinzător este pensionar neangajat (nu lucrează în baza contractului individual de muncă)?

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Pe parcursul anului entitatea acordă angajaţilor săi ajutoare materiale cu prilejul sărbătorii de Anului Nou, a Sfintelui Paşte, sărbătorii profesionale, precum şi la concediul anual. Explicaţi cum corect urmează de a calcula primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale din suma ajutoarelor materiale menţionate. Potrivit art.6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26.12.2002, baza de calcul pentru determinarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală o constituie salariul şi alte recompense.

1. Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi tipurile de prestaţii sociale asigurate se stabilesc după cum urmează:

Răspunsul la această întrebare urmează a fi separat în două părţi: pînă la operarea modificărilor în CF prin Legea nr. 324 din 23.12.2013 (publicată în MO nr. 320-321 din 31.12.2013), care au intrat în vigoare începînd cu 01.01.2014, şi după acest moment.

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 12 035 836,6 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 12 155 836,6 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 120 000,0 mii lei.

În timp ce majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană fac eforturi să-şi reducă deficitul bugetar, Germania, cea mai mare economie europeană şi cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, contemplă reducerea taxelor, în condiţiile în care veniturile din taxe cresc, câteodată peste aşteptări. Veniturile din taxe din Germania au crescut cu 7,2% în martie, în ritm anualizat, şi cu 3,7% în primul trimestru, mai rapid decât ritmul de 3,3% la care observatorii se aşteaptă pentru ansamblul întregului an, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele acestor creşteri este nivelul redus al şomajului.

În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii: contribuţia, datorată de către angajatori; contribuţia individuală, datorată personal de unii plătitori, persoane fizice. În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale, contribuabili la bugetul asigurărilor sociale de stat sînt, după caz: angajatorii;persoanele fizice ce îşi organizează şi desfăşoară activitatea pe cont propriu.

Confederaţia Naţională a Patronatului (CNPM) îşi exprimă dezacordul în legătură cu majorarea primei de asigurare medicală obligatorie, calculată sub formă procentuală din salariu şi alte recompense. Patronatele atenţionează că impactul deciziei respective nu a fost discutat cu agenţii economici, iar acest lucru reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei privind dialogul social, relevă IPN. Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că majorarea primei de asigurare medicală poate fi aplicată numai după o eficientizare a cheltuielilor din sistemul de asigurări medicale.