Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Termenul mijloace speciale va fi substituit în toate actele normative cu sintagma venituri colectate, iar ca urmare nu se vor mai indica în calitate de sursă de finanțare distinctă de bugetul de stat sau local, ceea ce vine în contradicție cu principiul unității bugetului, potrivit căruia toate resursele și cheltuielile autorităților bugetare se reflectă și se efectuează exclusiv în bugetul de la care se finanțează. Propunerea dată se conține în proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a 82 de acte legislative în vederea aducerii în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

„Cel care zâmbeşte atunci când lucrurile merg prost s-a gândit deja pe cine să dea vina” — Legile lui Murphy. Obiceiul de a arunca responsabilitatea în spatele cuiva – cu alte cuvinte, de a găsi un țap ispășitor – se întâlnește în toate organizațiile. Pentru majoritatea persoanelor, „să caute un țap ispășitor” este un mecanism psihologic de apărare, de negare a responsabilității, dând vina pe altcineva, prin proiecție. Dar de ce se aliază întregul grup împotriva unei persoane, care sunt mecanismele care-i angrenează pe componenții lui și, mai ales, cum salvăm „țapul ispășitor”?

Conducerea Ministerului Economiei a discutat cu reprezentanții asociaților de producători autohtoni proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative în domeniul comerțului interior la compartimentul relațiilor furnizor – comerciant, elaborate anterior în colaborare cu operatorii lanțului alimentar din țară (producătorii de mărfuri alimentare și comercianții acestora).

Începând cu 01.02.2018, angajatorii vor fi obligaţi să prezinte datele care se conţineau în declaraţiiie persoanelor asigurate Forma REV 5 şi declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale Forma BASS, către Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare darea de seamă IPC 18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Conform prevederilor art. 14 pct. 1) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992, întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie. În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria ţărănească (de fermier).

În luna februarie 2017 prețurile producătorului în industrie s-au majorat cu 0,2 la sută faţă de luna precedentă, cu 0,5 la sută − față de decembrie 2016 și cu 2,6 la sută − faţă de februarie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) pct. 12) din CF, Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au dreptul să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor.

Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Principalele acțiuni pentru atragerea și menținerea investițiilor private în Republica Moldova au fost trasate în Angajamentul și Foaia de parcurs ale Consiliului Economic cu privire la politicile investiționale, aprobate în cadrul ședinței prezidate de Prim-ministru.

Un proiect de lege ce vizează modificarea, dar și completarea Legii privind protecția consumatorilor este propus pentru consultare de Ministerul Economiei. În primul rând, se propune completarea Legii cu un nou capitol ce va reglementa cooperarea multilaterală privind încălcările transfrontaliere în domeniul protecției consumatorilor.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Tot mai des Serviciul Fiscal de Stat primește scrisori din partea contribuabililor, prin care se solicită consultații cu privire la examinarea litigiului fiscal.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Stimați cititori, în numărul din octombrie (6) al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD”, vă propunem, ca de obicei, o serie de articole cu tematică fiscală, contabilitate, audit etc., care, cu siguranță, vă sunt necesare în activitatea Dvs. Începem actualul număr al revistei cu Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017 Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia.

Există o serie de activităţi al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC. Acestea, conform Hotărârii Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.