Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova estimat pentru trimestrul III al anului curent a însumat 61719 mil. lei în prețuri curente (de piață) și a scăzut comparativ cu trimestrul III al anului 2019 în termeni reali cu 9,7% pe seria brută și cu 11,5% – pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II al anului 2020, PIB s-a diminuat cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, anunță Biroul Național de Statistică.   În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria brută.  

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Mediul de afaceri va putea introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. În prezent, potrivit art. 235 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se permite doar pentru sculele și instrumentele speciale. Ieri, 3 aprilie 2019, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană” a fost realizată o analiză a impactului economic al DCFTA pentru țara noastră. Documentul cuprinde capitole referitoare la impactul DCFTA asupra exporturilor de bunuri în Uniunea Europeană, precum și la importurile Republicii Moldova din piața Uniunii Europene.

Activitățile respective reprezintă continuarea evenimentelor lansate în cadrul Global Money Week 2021 și a campaniei naționale de educație financiară „Bugetul public este bugetul tău”, și sunt organizate de Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe în colaborare cu A.O. FINEDU.

Structura cheltuielilor incluse în calculul tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) este stabilită în bugetul autorității în corespundere cu prevederile clasificației economice aprobate în contextul clasificației bugetare, pot fi recalculate anual, în termen de 60 de zile de la începutul anului bugetar în derulare, dacă tariful recalculat înregistrează o creștere/descreștere cu cel puțin 10% față de tariful în vigoare. La 22 februarie 2019 au intrat în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr.90 din 11 februarie, conform cărora ANSA poate percepe tarife pentru o serie de servicii prestate, printre care se regăsesc eliberarea certificatelor (spre exemplu, costul unui act sanitar-veterinar pentru exportul unui lot de produse de origine animalieră de peste 10 tone este de 400 lei;

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Stimați contabili, echipa Publicației Periodice ”Monitorul Fiscal FISC.md”, fiind alături de fiecare dintre voi zi de zi, cunoaște ca nimeni altul aspectele activității care o desfășurați și apreciem munca Domniilor Voastre. Pentru a vă simplifica perioada de raportare, de mâine, 13 februarie 2019, vom publica o serie de articole ce țin de modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2018 (anexele 1D și 2D).

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va desfășura, în perioada 25–31 martie 2019, o serie de acțiuni în cadrul Săptămânii Internaționale a Educației Financiare, cu genericul „Învață. Economisește. Câștigă”. Acestea vor include vizite pentru copii și adolescenți, prelegeri pentru studenți și vor culmina cu un proiect de educație financiară. Astfel, de luni până vineri, între orele 9.00 și 17.00, Banca Națională își va deschide ușile pentru publicul larg. Vizitatorii vor avea posibilitatea să vadă sala de expoziții în care se păstrează colecția de monede comemorative și jubiliare din aur și argint emise de BNM, precum și de alte bănci centrale. La fel, în muzeu va fi expus un lingou de aur. În același timp, oaspeții vor avea posibilitatea să afle despre elementele de siguranță a leului moldovenesc.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), prin Ordinul nr. 654 din 29 noiembrie 2018, a aprobat Planul controalelor planificate pentru anul 2019. Astfel, vă propunem Graficul controalelor planificate pentru domeniul producerea și circulația vinului și a produselor alcoolice. Tot prin același Ordin a fost aprobat Graficul controalelor planificate pentru domeniul fitosanitar și protecția plantelor, subdomeniul semincer, ce prevede verificarea a 524 agenți economici din acest domeniu.

La bugetul public național în anul 2018 au fost acumulate venituri în sumă totală de 57 995,9 mil. lei, ceea ce constituie 99,8% fată de prevederile anuale, în creștere cu 8,7% față de 2017. La partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în sumă de 59 608,9 mil. lei, la nivel de 92,3% din prevederile anuale. Comparativ cu anul 2017, acestea s-au majorat cu 9,3%. Executarea bugetului public național în anul 2018 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1 613,0 mil. lei sau la nivel de 0,85% din PIB. În cadrul ședinței de ieri a Guvernului a fost examinat proiectul de hotărâre cu privire la proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

În Monitorul Oficial din 25 decembrie 2020 Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 154 din 9 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Ghidului metodologic de întocmire a situațiilor financiare.     Ghidul este elaborat în baza Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, Standardelor Naționale de Contabilitate și altor reglementări contabile și are caracter de recomandare. Obiectivul documentului este prezentarea modului de întocmire a situațiilor financiare în baza unui studiu de caz convențional.

Campania de recepționare a cererilor de acordare a subvențiilor post-investiționale pentru anul 2021 a fost inițiată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) în conformitate cu Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.   În anul 2021 statul va sprijini fermierii, oferind subvenții pentru diverse sectoare: construcția de sere, înființarea plantațiilor multianuale, procurarea tehnicii agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, implementarea agriculturii ecologice,

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Actul, prin care se confirmă faptul identificării persoanei fizice nerezidente în Registrul fiscal de stat prin numărul de identificare de stat (IDNP), precum și certificatul de atribuire a codului fiscal va fi eliberat contribuabilului de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de trei zile lucrătoare de la data depunerii cererii corespunzătoare. Autoritatea fiscală a publicat modificările în Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017.   Necesitatea elaborării Ordinului nr.288 al SFS din 27 mai curent a fost condiționată de modificările1 operate în Codul fiscal (art.162 alin.7) prin Legea nr.257/2020 și care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021.    

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.