Aplicarea noilor prevederi are drept scop ridicarea nivelului transparenței și eficienței proceselor de achiziții, precum și consolidarea unui mediu concurențial și echitabil. Soluțiile propuse prevăd reducerea barierelor administrative și eliminarea cerințelor disproporționate care împiedică accesul echitabil al operatorilor economici la procesele de achiziții publice.

Activitățile privind utilizarea, conservarea, ameliorarea, evaluarea capacității bioproductive și protecția solurilor în vederea asigurării utilizării durabile a acestora va fi reglementată prin Legea nr. 303 din 12 decembrie 2025 privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, prevederile căreia vor intra în vigoare la data de 6 ianuarie 2027 (la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial).

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal nr. 95/2021 (1ianuarie 2024) s-a modificat și regimul vamal din cadrul zonelor economice libere (ZEL), acestea

Ministerul Mediului a lansat consultările publice pe marginea proiectului Regulamentului cu privire la garanția financiară pentru refacerea mediului la exploatarea resurselor minerale care are drept scop implementarea prevederilor Codului subsolului nr. 246/2024, care va intra în vigoare pe data de 29 mai 2026, asigurând cadru de reglementare, în vederea asigurării refacerii mediului după efectuarea lucrărilor miniere.

 În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din

Ministerul Justiției a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale).

Casa Națională de Asigurări Sociale aduce la cunoștință că, în Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr. 773 din 17 decembrie 2025 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2026.

Se propune majorarea plafonului de înregistrare ca subiect al impunerii cu TVA de la 1,2 mil. lei până la 1,5 mil. lei, fapt ce va simplificarea administrarea fiscală și va reduce povara administrativă asupra întreprinderilor mici.

Reieșind din completările recente ale cadrului normativ în vigoare, deducem unele aspecte ce țin de prezentarea, dar și de corectarea Informației IRM19.

Serviciul Fiscal de Stat acordă o atenție sporită prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, iar acțiunile autorității în acest sens au drept scop creșterea gradului de conformare a contribuabililor din domeniile de activitate economică cu risc sporit de a recurge la asemenea practici.

La sfârșitul anului 2020, numărul cardurilor bancare aflate în circulație ce au fost emise de prestatorii de servicii de plată din țară, a constituit 2,18 mil. unități, în creștere în raport cu cele din 31 decembrie a anului precedent cu 8,4% sau cu 170 mii. După soluția tehnică, cardurile de proximitate au constituit 89,2% din numărul total al cardurilor emise pe parcursul anului trecut și 80,2% din ponderea totală a cardurilor aflate în circulație.   Datele din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM în 2020 denotă că, în ultimii 4 ani, numărul cardurilor de proximitate s-a majorat de aproximativ 5 ori, ceea ce a contribuit la înlocuirea treptată a cardurilor hibride care, la rândul lor, au substituit cardurile cu bandă magnetică.

În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” este publicat articolul „Perfecționarea contabilității unor costuri de materiale directe din fitotehnie” elaborat de Igor Balan, în care autorul atrage atenția că trăsăturile caracteristice ale sectorului fitotehnic, determinate de particularitățile dezvoltării - interconexiunea strânsă între reproducerea economică şi cea biologică; evoluția perioadei de transformare biologică de la etapa de creștere la cea de degenerare și reproducere; variabilitatea mărimii recoltei pe ani etc. influențează cantitatea şi calitatea produselor obținute, tehnologiile aplicate şi, respectiv, componența costurilor şi suma acestora în raport la un hectar de terenuri sau la un chintal de produse obținute.  

Activitățile industriale și economice cu risc semnificativ asupra mediului (anexa nr. 1 la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale) pot fi desfășurate doar în baza autorizației integrate de mediu,

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător, solicitantul/titularul care dorește să i se elibereze patenta poate depune o cerere la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază își are domiciliul sau preconizează să își desfășoare activitatea.      La cerere se anexează documentele care confirmă achitarea contribuției de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfășurare a activității în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuției și documentele care confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

În conformitate cu art.96 lit.b) liniuța 2 din Codul fiscal (în redacția Legii nr.187/2025, în vigoare începând cu 01.01.2026, se stabilește cota redusă a TVA de 8% la mărfurile înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor și/sau autorizate pentru import de

În semestrul I 2025, potrivit datelor preliminare, Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei a constituit 155,3 mld. lei (prețuri curente de piață), fiind, în termeni reali, la nivelul semestrului I 2024. Totodată, în trimestrul II anul curent PIB-ul s-a majorat (în termeni reali) cu 1,1% față de trimestrul II 2024.

Guvernul, în cadrul ședinței din 1 octombrie curent, a aprobat Procedura privind constatarea faptului dacă o anumită activitate este sau nu expusă direct concurenței, necesară în scopul instituirii unei proceduri clare, previzibile și aliniate standardelor europene, care să reglementeze modalitatea de constatare a expunerii directe la concurență.

Ținând cont de faptul că pe data de 16 aprilie 2022 va fi anulată starea de urgență în sănătate publică, parvin multiple întrebări ce se referă la termenul de aplicare a cotei reduse a TVA, adresate de entitățile ce activează în domeniul HoReCa.   În acest context reiterăm că, potrivit prevederilor Legii nr.76/2021, condițiile de aplicare a TVA în mărime de 6% pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a CAEM sunt: declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă, cu condiţia declarării acestei stări de către Parlament în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004; declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă în sănătate publică, cu condiţia declarării acestei stări de către CNESP în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009.