Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Art. 3521 alin. (1) Cod penal (CP) stabilește răspunderea penală pentru declaraţia necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe. Pentru a identifica existența elementelor constitutive ale infracțiunii, urmează să verificăm existența următoarelor aspecte legate între ele cauzal: — dacă declaraţia este făcută organului competent; — dacă declaraţia este producătoare de consecinţe juridice; — dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecinţe.

În conformitate cu art.1231 alin.(1) din Codul fiscal, țigaretele cu filtru şi fără filtru (poziţia tarifară 240220) fabricate în Republica Moldova şi cele importate fac obiectul unei accize ad valorem calculate la preţul maxim de vînzare cu amănuntul, precum şi al unei accize calculate pe unitatea de produs.

Potrivit prevederilor art.94 lit.d) din Codul fiscal subiecți ai impunerii cu Taxa pe Valoarea Adăugată în Republica Moldova care urmează să se înregistreze utilizând serviciul electronic „e-Commerce VAT” de pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.sfs.md sunt agenții economici nerezidenți, care nu dețin formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, a serviciilor beneficiate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, locul livrării cărora se consideră a fi Republica Moldova.

Corectarea erorilor comise în Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS18) se vor efectua prin prezentarea unei dări de seamă corectate în condițiile stabilite de art.188 din Codul fiscal. Totodată, aceasta urmează a fi prezentată și în cazul în care plăţile salariale ale conducătorilor auto angajați ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi depășesc 10 mii lei lunar. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor. După aprobarea documentului, vor intra noi prevederi în următoarele acte:

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) în versiune nouă se va prezenta de către contribuabili începând cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2021, prevede Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 73 din 15 februarie 2021 cu privire la abrogarea Ordinului SFS nr. 315 din 25.06.2020 și aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) în versiune nouă, care a intrat în vigoare după publicarea în „Monitorul oficial” de vineri, 26 februarie.   Instrucțiunea de completare stabilește că Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17)

Asociația Obștească „X” este o asociație necomercială (non-profit) care desfășoară activitate în interesul societății. Fondurile asociației sunt formate din cotizațiile membrilor săi. Printre activitățile filantropice și de binefacere ale Asociației este și acordarea donațiilor persoanelor fizice rezidente ale RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, în conformitate cu Statutul Asociației. Ținând cont de art. 901 alin.(31) liniuța a cincea din Codul fiscal, care sunt obligațiile fiscale ale AO „X” la acordarea donațiilor persoanelor fizice?

Asociația utilizatorilor de apă pentru irigare deține terenuri pe care sunt amplasate sisteme centralizate de irigare. Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, în cazul terenurilor respective, la modul de folosință  a acestora, este specificat „fondul apelor”, iar în cazul clădirilor amplasate pe ele – „construcție hidrotehnică”. Terenurile și construcțiile nu sunt evaluate de către organul cadastral în scopul impozitării. În aceste circumstanțe, care cote de impunere urmează a fi aplicate de către Asociația utilizatorilor de apă în scopul calculării și achitării impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare?

Din anul 2018, în urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, se aplică un nou regim de impozitare al rezidenților Parcurilor pentru tehnologia informației (în continuare - rezidenții Parcului IT). Aplicarea noilor norme modifică regimul de impozitare nu doar a agentului economic rezident al Parcului IT, dar își extinde efectele și asupra regimului de impozitare a persoanelor fizice angajații acestuia și fondatorilor întreprinzătorilor individuali rezident al parcului IT.

  În cazul în care bunul imobiliar cu altă destinație decît cea agricolă, proprietate a unei persoane fizice (cetățean – rezident al Republicii Moldova) se transmite în locațiune, arendă sau folosință unei persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, subiectul impunerii este persoana fizică – proprietar al bunului imobiliar (art.277 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal). (Temei: scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 15/2-06/464 din 01.12.2020)

Reiterând deschiderea pentru discuții pe marginea oricărui subiect reflectat în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pe marginea subiectelor ce vizează măsurile de ordin fiscal, fiind puse în discuție propunerile ce se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală ce vin să consolideze autonomia financiară și decizională a autorităților locale.   Acestea țin de:

 Potrivit art.117 alin. (5) din Codul fiscal, la livrarea energiei electrice, energiei termice, apei, gazului şi serviciilor către populaţie cu plată în numerar, inclusiv prin intermediul serviciilor băncilor, ale Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei", ale altor prestatori de servicii de plată, eliberarea facturilor fiscale de către furnizorii mărfurilor, serviciilor nu se efectuează.

În cazul în care documentele primare, cu excepţia documentelor primare cu regim special, sunt întocmite în formă electronică de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, semnătura nu constituie un element obligatoriu. În astfel de cazuri, modalitatea de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi/sau aprobat efectuarea faptelor economice respective se stabileşte prin proceduri interne. Totodată, la întocmirea documentelor primare pentru persoanele fizice cetăţeni, indicarea denumirii, adresei, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice – IDNP (codul personal) nu sunt obligatorii.  

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Serviciul Fiscal de Stat dă start ediției speciale a concursului „Loteria fiscală”, dedicate sărbătorilor de iarnă. Aceasta începe din data de 1 decembrie 2020 și se va finaliza la data de 8 ianuarie 2021. Pentru a deveni participant, este suficient să achitați orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 lei cu cardul bancar, emis de o bancă comercială din Republica Moldova. Este de menționat faptul că la „Loteria fiscală” participă persoanele fizice care au atins vârsta de 18 ani.   Tragerile la sorți pentru ediția specială desfășurată cu ocazia sărbătorilor de iarnă vor avea loc la data de 28 ianuarie 2021, iar în joc vor fi puse 100 de premii a câte 1500 lei.  

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Serviciul Fiscal de Stat a finalizat procesul de înmânare a avizelor de plată pentru contribuabilii care au obligația să achite impozitul pe avere. În acest an, ținând cont de faptul că ziua de 25 decembrie este zi de odihnă, termenul limită pentru această plată se consideră data de 28 decembrie 2020.   Impozitul pe avere se aplică asupra bunurilor imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor) ce aparține cu drept de proprietate persoanelor fizice și a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult și suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult.  

 În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate conform prevederilor Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

În primele 4 luni a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 22,5 mld. lei, aceasta fiind în creștere cu 3,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Cheltuielile au constituit 24,7 mld. lei, cu 3,3 mld. lei mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 7,8 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului de stat în primele 4 luni a anului 2021 au constituit 14,0 mld. lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea s-au majorat cu 2,6 mld. lei.