În Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017 a fost publicată legea ce prevede completarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu un nou articol care va reglementa cumpărarea de către stat a acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică.

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

În ședința din 4 iulie curent Guvernul a aprobat Regulamentul privind impozitul pe venitul nerezidenților. Acesta reglementează modului de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit determinat/reţinut la sursa de plată din veniturile nerezidentului obținute în Republica Moldova. Potrivit documentului, venitul contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: • în Republica Moldova, din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract sau acord de muncă

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Este în drept angajatorul să rețină din salariul persoanei fizice, angajate pe parcursul anului, în cazul în care aceasta a achitat până la angajare de sine stătător, prima stabilită în sumă fixă pentru anul 2017 cu o reducere de 50%?

Republica Moldova va avea, în premieră, un Cod administrativ. În ședința din 5 iulie curent Parlamentul a votat în lectură finală proiectul codului respectiv. Documentul are 270 de articole și sistematizează toate prevederile de procedură administrativă şi ale contenciosului administrativ într-un singur act legislativ, în vederea asigurării clarităţii, coerenţei şi accesibilităţii.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Volumele alocațiilor aprobate pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru anul curent vor fi redistribuite între programele acestuia. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit notei proiectului, redistribuirea alocațiilor rezultă din necesitatea valorificării soldului de mijloace bănești al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, disponibil la finele anului 2018, destinate Proiectului „Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol”.

Membri ai consiliului de administraţie sau ai comisiei de cenzori a întreprinderii de stat nu pot fi conducătorii autorităţii publice centrale; personalul încadrat în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoanele cu o vechime totală de muncă mai mică de 3 ani; administratorul şi contabilul-şef ai întreprinderii; persoanele condamnate pentru infracţiuni în privinţa patrimoniului, de corupţie în sectorul privat, care cad sub incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute la art.16–21 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, precum şi cărora nu le-au fost stinse antecedentele penale. Totodată, membru al consiliului de administrație al întreprinderii nu poate fi concomitent și membru al comisiei de cenzori și viceversa.

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2018

SFS reiterează: începând cu data de 1 iulie 2019, la efectuarea livrărilor în cadrul contractelor de achiziții publice apare obligația de utilizare a e-Facturii. Aceasta reiese din contextul prevederilor alin.(12) al art.117 din Codul fiscal. Astfel, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). Prevederile în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Persoanele juridice și persoanele fizice rezidente, dar și nerezidente ale Republicii Moldova, care au dorit să beneficieze de reducerea de 15% la impozitul pe bunurile imobiliare, au avut posibilitatea să achite impozitul până ieri, 2 iulie, când a expirat termenul de achitare cu reducere. Cei care nu au reușit să achite impozitul până la 2 iulie, urmează să efectueze plata acestuia la bugetele unităților administrative-teritoriale unde sunt amplasate obiectele impunerii, în părţi egale, nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent, conform prevederilor art.282 din Codul Fiscal.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. Conform modificărilor la SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”, prin expunerea pct.3 în redacția nouă s-a stabilit domeniul de aplicare a Standardului. Astfel, acesta se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.

Finanțarea celor trei centre sociale pentru asistența persoanelor infectate HIV/SIDA se va efectua prin transferuri cu destinație specială din bugetul de stat către bugetele locale de nivelul al doilea. Centrele sociale regionale pentru asistența persoanelor menționate – în municipiile Bălți, Chișinău și Comrat, la moment, sunt finanțate din contul mijloacelor bugetului de stat prevăzute în bugetul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, precum și din alte surse, conform legislației în vigoare.

Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014 (în vigoare din 1.09.2014) și Planurile naționale de acțiuni pentru implementarea acestuia, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, stabilesc că prevederile actelor normative europene urmează a fi încorporate în legislația națională în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acordului (până la 1 septembrie 2017).

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Grupul de lucru al Consiliul economic pe lângă Prim-ministru s-a întrunit în şedinţă pe data de 24 mai curent pentru a pune în discuţie dezvoltarea învăţământului dual (ÎD) în Republica Moldova. Conform informaţiei prezentate de către Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova, care este promotorul acestei idei şi munceşte la promovarea ei din anul 2006, au fost realizăţi paşi importanţi pentru implementarea ÎD în ţata noastră. Au fost întroduse unele noţiuni în legislaţie, a fost creată platforma de dialog între Guvern şi mediul de afaceri, un grup de lucru ce monitorizează domeniul.

Din motivul demarării unor noi proiecte de asistență externă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și din necesitatea excluderii proiectelor finalizate, survin mai multe modificări în Hotărârea nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 322 din 10.07.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 246/2010. Astfel, anexa nr. 1 a documentului, ce conține Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru

Conform art.279 alin.(5) al CF, evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţie. Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit de Guvern. Cine portă responsabilitatea în cazul în care reevaluarea nu a fost efectuată o dată la 3 ani?

Înregistrarea dosarelor de subvenționare, actualizarea datelor, asigurarea generării datelor statistice și alte operațiuni ce țin de evidența beneficiarilor de subvenții se vor realiza prin intermediul sistemului informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” și Regulamentul privind organizarea și funcționarea SI ESBS.