Если Вы пропустили новости вчерашнего дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Potențialul economic al Moldovei a fost prezentat în regiunea Kursk Potențialul economic al Republicii Moldova a fost prezentat în cadrul celei de-a XV-a ediții a Iarmarocului universal interregional, care s-a desfășurat în regiune Kursk, din Rusia.

Procedura de încheiere a contractelor individuale cu consumatorii, care poate fi iniţiată odată cu aprobarea noului Regulament cu privire la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, a fost un subiect al discuţiei conducerii întreprinderii „Apă-Canal Chişinău” cu gestionarii blocurilor locative din sectorul Buiucani al capitalei.

Команда, проводящая анализ практического использования стандарта FASB Statement 128 (или ASC 260) “Прибыль на акцию”, который был выпущен Американским Советом по стандартам финансовой отчетности в 1997 году, дала положительный отзыв.

Republica Moldova va reveni pe o creştere economică de 3,5 la sută în anul 2015, odată cu intrarea în vigoare a acordurilor de liber schimb și restabilirea cererii pe piața internă, prognozează Fondul Monetar Internaţional (FMI). Inflația se va menține în limitele țintei Băncii Naționale a Moldovei, se mai arată în raportul privind monitorizarea post-program, aprobat la 17 decembrie de către Consiliul de Directori Executivi al FMI, informează Moldpres.

Cu şomajul în scădere, cu preţurile petrolului în scădere, cu dobânzile pentru economii la niveluri scăzute şi cu creşterile salariale mai rapide decât inflaţia, nemţii cumpără orice, de la mobilier de bucătărie la mâncare de la restaurante, elecrocasnice şi tricouri de sport.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a micşorat semnificativ, cu 43 la sută, în nouă luni 2014 faţă de perioada similară a anului precedent, la 228,2 milioane de dolari SUA, informează Moldpres cu referire la o analiză a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) privind balanţa de plăţi a Moldovei pentru trimestrul trei.

Scopul acestui studiu, efectuat de către Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup” este de a scoate în evidență cele mai importante caracteristici și fenomene legate de administrarea fiscală în Republica Moldova. În studiu sunt cercetate 4 subiecte majore

Datoria publică a Franţei a urcat la nivelul record de 95,1% din PIB în trimestrul doi din 2014, depăşind nivelul de 60% din PIB stabilit de UE, subliniind problemele cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanţelor publice cu o zi înainte de prezentarea bugetului pe 2015, transmit RFI şi Reuters. În perioada aprilie-iunie 2014, datoria publică a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro, ajungând la 95,1% din PIB, de la 94% din PIB în primul trimestru al anului, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee).

Problema Europei este că Germania nu cheltuie îndeajuns, iar aceasta nu pentru că angajaţii, care n-au prea văzut măriri vizibile de salarii în ultimii zece ani, nu vor să scoată bani din portofel, ci pentru că guvernul de la Berlin nu vrea, deşi economia are nevoie de investiţii şi de o nouă infrastructură, scrie jurnalistul Matt O'Brien pe blogul Wonkblog al publicaţiei americane The Washington Post.

În primele două luni ale anului curent au fost exportate mărfuri autohtone în valoare de 155,9 milioane de dolari. Această valoare este în scădere cu 29,3 la sută față de cea înregistrată în perioada similară a anului trecut.

China va reduce anual taxe şi comisioane în valoare de aproximativ 40 miliarde de yuani (6,5 miliarde de dolari) ca parte a efortului de a stimula creşterea economiei, a anunţat Consiliul de Stat, transmite Reuters. Începând cu ianuarie 2015, Guvernul va renunţa la 42 de comisioane administrative şi 12 taxe de înregistrare a afacerilor, pentru a reduce povara asupra companiilor mici, au anunţat autorităţile de la Beijing.

Guvernul din Ungaria ar putea introduce din 2015 noi suprataxe în sectoare economice unde companiile realizează „supraprofit“, continuând astfel politicile controversate prin care a echilibrat bugetul şi a stimulat creşterea economică prin taxarea suplimentară a unor sectoare dominate de jucători străini pentru a evita introducerea unor măsuri de austeritate.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Volumul transferurilor bănești în Moldova efectuate în anul 2014 din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor a însumat 1 miliard 612,96 milioane de dolari, depășind indicatorii anului precedent cu aproximativ 4 milioane de dolari sau cu 0,3 la sută. Creșterea în ansamblu a indicatorului în cauză a fost obținută în pofida faptului că în ultimele luni ale anului trecut volumul remitențelor s-a redus considerabil în urma crizei și devalorizării bruște a rublei în Rusia, unde muncesc majoritatea migranților din Moldova, relatează NOI.md.

Dacă vor să menţină stabilitatea uniunii monetare, ţările din zona euro ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite, unde fiecare stat îşi asumă individual responsabilitatea pentru propria datorie, scrie Hans-Werner Sinn, preşedintele prestigiosului institut de cercetare economică Ifo din Germania, pentru site-ul Project Syndicate. Europa urmează calea mutualizării datoriei, adică a împărţirii poverii între statele care folosesc moneda euro, dar Sinn se întreabă cât de sustenabil este actualul sistem de gestionare a datoriei.

Economiştii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) sînt mai pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2014 şi anticipează o creştere cu 2 la sută, mai moderată decît cea anterioară cînd prognozau un avans de 3,7 la sută. Estimările revăzute de INCE au fost prezentate astăzi în cadrul lansării ultimului număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”, informează Moldpres. „Constrîngerile interne în calea desfăşurării afacerilor, şi în special, conjunctura externă nefavorabilă, deja au determinat reducerea ritmurilor de creştere a producţiei industriale şi au contaminat unele sectoare de servicii”, apreciază autorii publicaţiei.

În prima jumătate a anului economia naţională a înregistrat o creştere economică anuală de 3,9% — o performanţă bună comparativ cu alte state din regiune — Ucraina, România, Federaţia Rusă. Exporturile şi formarea brută de capital fix au fost principalii factori ce au susţinut creşterea PIB. Totodată, în pofida acestor evoluţii investiţiile străine întârzie să crească. Acestea sunt câteva din constatările făcute de autorii publicației trimestriale „Tendinţe în economia Moldovei”, ediția a 14-a.

Circa 2 mii de locuri noi de muncă vor fi create în Parcul Industrial Edineţ. Spre deosebire de alte astfel de parcuri, care şi-au început activitatea în baza unor platforme industriale existente, acesta este edificat din temelie (Parc Industrial de tip greenfield). Vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a mers într-o vizită de lucru la acest Parc Industrial.

Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%, evoluţie susţinută de industrie (+1,4%) şi impozite nete (+0,8%)

Ministrul francez de Finanţe Michel Sapin a declarat luna trecută că proiectul de buget pentru 2015 va fi conceput cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB, cu mult peste nivelul de 3% asumat anterior de autorităţile de la Paris, în condiţiile în care economia se află în stagnare, relatează MarketWatch. Reducerile de costuri se vor ridica la doar 0,2% din PIB, nivel inferior celui de 0,8% convenit cu Comisia Europeană.