Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Contribuabilii au obligația generală de a achita la buget în termen și în volum deplin suma obligațiilor lor, care fie că au fost calculate de sine stătător, fie că au fost dispuse spre achitare prin decizia organului fiscal. Pe lângă aceasta, contribuabilii beneficiază și de dreptul de a le fi restituite din buget sumele care au fost achitate în plus sau care conform legislației urmează a fi restituite.

Întreprinderea a încheiat contract individual de muncă (CIM) cu o persoană fizică în calitate de refugiat din Ucraina. Este necesar de achitat contribuții pentru această categorie de angajați şi cum urmează a fi indicați în Darea de seamă IPC21. Urmează a fi declarate aceste persoane şi în Informația IRM19?  Potrivit informației oferite de către Agenția Servicii Publice, persoanele refugiate din Ucraina, care se vor afla pe

Legea 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova va fi completată  cu noi categorii de străini exceptați de la procedura invitației. Un proiect în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.   Astfel, excepții de la procedura de invitație ar putea fi aplicate și străinilor titulari ai unui permis de şedere sau ai unei vize valabile (cu excepţia vizei de tranzit), eliberate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Canada, precum și străinilor care dețin funcția de Consul Onorific în Republica Moldova.

Casarea plantației perene se va efectua de proprietar sau deținător, în baza  acordului proprietarului, prin actul întocmit de către Comisia pentru casarea plantației, din care vor face parte proprietarul/deținătorul plantației și doi specialiști în agronomie și, respectiv, în contabilitate.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul de hotărâre a Executivului prin care propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705/1995. Proiectul este inclus pe agenda ședinței din 7 decembrie curent Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzători.

Ce trebuie să cunoașteți în cazul în care intenționați să comercializați anumite mărfuri în cadrul unei piețe autorizate? De ce act permisiv pentru desfășurarea activității de întreprinzător aveți nevoie? Care sunt cerințele privind evidența produselor comercializate?   Răspunsul la aceste întrebări este oferit de Serviciul Fiscal de Stat, care a elaborat și a publicat pe pagina sa oficială un succint ghid, Activitate de întreprinzător în piețele autorizate din Republica Moldova, reiterând că, indiferent de forma organizatorico-juridică, subiectul impunerii fiscale are și obligaţia de prezentare a dărilor de seamă, precum și de calculare și achitare a impozitelor/taxelor.

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Persoana fizică cetățean al RM, care nu este angajat prin contract de muncă în RM, activează prin intermediul internetului, prestând servicii nerezidenților (de exemplu, traducerea textelor, formatarea/prelucrarea imaginilor, fișierelor video), activitățile date neavând un caracter permanent, fără a exista angajator sau relații de muncă. Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor activități și ce deduceri vor fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil?

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

Actele de identitate eliberate străinilor de către autoritățile Republicii Moldova, termenul de valabilitate al căror a expirat începând cu data de 2 februarie 2020, vor fi valabile, cu posibilitatea de preschimbare a acestora, până la data de 15 august 2020. Prevederea este inclusă în Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

Prin prisma art.104 lit.c1) din Codul fiscal și Hotărârea Guvernului nr.246/2010, reprezintă copia scrisorii emise pe blancheta oficială de către implementator, prezentată de către cumpărător furnizorului, act confirmativ pentru efectuarea unei livrări scutite de TVA cu drept de deducere?   Potrivit prevederilor art.104 lit.c1) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că începând cu 1 iulie 2021, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 59 de ani şi 6 luni, iar  stagiul complet de cotizare este de 32 de ani şi 6 luni. În acelaşi timp, bărbaţii, care intenţionează să-şi perfecteze pensia pentru limită de vârstă, trebuie să aibă 63 de ani și stagiu de cotizare de 34 de ani, condiţiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019.

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare

Prin noțiunea de salariat temporar se subînțelege salariatul care a încheiat un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară în vederea punerii sale la dispoziția unui utilizator de muncă temporară pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Vineri, 5 februarie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.18 din 1 februarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.76 din 16 iunie 2020, documentul fiind publicat în MO al RM.   Amintim, în urma modificărilor operate în Legea nr.60/2020  prin Legea nr.257/2020 pentru modificarea și abrogarea unor acte normative, au fost operate modificări în partea ce ține Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale.

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume: