Actualmente, entitățile utilizează tot mai des achitarea salariului angajaților prin intermediul cardului bancar. Pentru a înțelege procedura utilizării cardurilor bancare vom recurge la unele prevederi legale. Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114/2012 reglementează

În temeiul prevederilor Legii nr. 212/2024 pentru modificarea unor acte normative (privind măsurile de sprijin acordate rezidenţilor zonelor economice libere), Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 49/3 care reglementează acordarea facilităților fiscale întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investițiile în Republica Moldova.

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

Care este procedura de casare a creanțelor debitoriale în următoarele situații

Suntem o companie înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova. Reieșind din specificul activității desfășurate de companie, există activități care vor fi efectuate în exclusivitate de cetățeni străini angajați cu contract individual de muncă pe perioade determinate. Acești angajați, fiind cetățeni ai

Acțiunile incluse în Plan sunt în concordanță cu Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice. Totodată, Planul de dezvoltare națională 2023-2025 a fost elaborat în conformitate cu angajamentele RM ca țară candidată la aderarea la UE, Programul de guvernare, dar și constrângerile de ordin regional și social.

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

Persoana juridica rezidentă a RM este fondator la persoana juridică din România. În România s-a obţinut profit în perioada fiscală 2023 și s-au achitat impozite din venit și dividende. Fondatorul a primit la cont în RM dividendele din Romania. Cum se va impozita aceasta suma în RM? Este considerată drept venit din străinătate sau dividende din străinătate? Cum se aplică evitarea dublei impozitare?

Unul din fondatorii societății cu răspundere limitată donează cota sa de participație în capitalul social celuilalt cofondator. Ce obligații fiscale apar la părțile implicate ca rezultat al efectuării acestei operațiuni de donare?

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

În anul 2019 persoana fizică A și persoana fizică B, frați, ambii cetățeni ai RM, primesc prin moștenire un bun imobil (casă de locuit în valoare de 244 mii lei ) cu cota parte a câte 0,5 parte din imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2021, persoana fizică A donează cota sa parte din bunul imobil deținut în folosul fratelui – persoana B. Care sunt obligațiile fiscale cu privire la impozitul pe venit ale contribuabililor menționați pentru perioadele fiscale 2019 - 2021? Menționăm, persoana fizică A pe parcursul perioadei fiscale 2021 a obținut un venit salarial în suma de 69000 lei.  

Astăzi, 22 decembrie, în MO a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.874 din 14 decembrie, prin care au fost aprobate modificările în HG nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) conține și modificări și la Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ce au ca scop promovarea acțiunilor privind diminuarea tranzacțiilor în numerar.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plata la cota de 12% conform art. 91 alin. (1) în cazul în care persoanei juridice rezidente i-au fost oferite consultații prin intermediul internetului de către o companie nerezidenta (rezident al României) în baza contractului de prestare servicii?

Prin Legea nr. 356/2022, începând cu anul 2023 de la 6 mii lei până la 12 mii lei este majorat plafonul de constatare a mijloacelor fixe pe care se calculează amortizarea. Luând în considerare circumstanțele economice ale entității, aceasta dorește să utilizeze plafonul existent până în anul 2023 aferent constatării mijlocului fix. Care sunt consecințele fiscale?

Persoana fizică rezidentă (cetățean al RM) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obține venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM, are dreptul pentru scutiri/deduceri prevăzute în art. 33-35 din Codul Fiscal?