Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Agentul economic „X” deține un tractor-excavator, cu capacitatea cilindrică a motorului de 2345 cm3, anul fabricării 2003. Apare pentru acest mijloc de transport obligația calculării și achitării taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM? Dacă da, este corect dacă agentul economic va aplica cota specificată la pct. 5 din Anexa nr. 1 la Titlul IX al Codului fiscal?

Asigurarea administrării fiscale prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal sunt sarcinile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, autoritatea fiscală asigură monitorizarea permanentă a gradului de conformare a contribuabililor-persoane fizice la respectarea prevederilor legislației în vigoare și declararea deplină a obligațiilor fiscale.   În acest sens, este examinată informația disponibilă din surse terțe cu referire la veniturile/cheltuielile înregistrate de persoane fizice și identifică persoanele cu risc de ne(sub)declarare a veniturilor în proporții semnificative. Față de persoane fizice se aplică măsuri de conformare voluntară/forțată. În cadrul măsurilor de conformare voluntară, persoana fizică este informată despre datele disponibile SFS, divergențele constatate, cu recomandarea de a declara integral veniturile obținute.

Conform prevederilor art. 163 din Codul fiscal, de către Serviciul Fiscal de Stat, în a cărei rază de activitate se află sediul (domiciliul), indicat în documentele de constituire (în buletinul de identitate) sau în documentul prin care se permite practicarea activităţii, ori se află obiectul impozabil, li se atribuie/confirmă cod fiscal următoarelor categorii de contribuabili:

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Peste 130 de companii din întreaga țară au participat la Târgul online al locurilor de muncă (ediția a XIX-a), organizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pe platforma www.e-angajare.md în perioada 7-17 iunie curent. Potrivit datelor oferite de ANOFM, agenții economici au propus circa 2000 oferte de muncă din diferite domenii de activitate – medicină, administrație publică, industria prelucrătoare, industria textilă, contabilitate, comerț, transport etc.   În perioada desfășurării Târgului locurilor de muncă, portalul www.e-angajare.md a înregistrat peste 11400 de accesări din 43 de țări,

În primele cinci luni ale anului curent, fluxul de investiții străine a constituit 5,7 mil. lei sau 25,18% din totalul emisiunilor de acțiuni, potrivit informației publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare.   Astfel, în luna mai 2021 în Registrul emitenților de valori mobiliare a fost înregistrată o emisiune suplimentară în valoare de 2,52 mil. lei. Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, volumul emisiunilor de acţiuni s-a micșorat cu 9,48 mil. lei. Pe piața secundară în luna precedentă au fost înregistrate 87 tranzacții cu valori mobiliare corporative în volum de 32,2 mil. lei raportate la 1,26 mil. valori mobiliare.  

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Proiectul hotărârii Guvernului privind modul și condițiile de acordare și retragere a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului ori a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice ale acestuia în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Acordarea și retragerea permisiunii se va efectua în baza a două regulamente, care sunt parte componentă a proiectului. Documentul prevede că cererile privind eliberarea permisiunii se vor depune la Instituția publică Agenția Servicii Publice, iar deciziile se vor aproba de către o Comisie specială.

Valoarea celor 12 emisiuni de valori mobiliare realizate în primulele șase luni ale anului curent a constituit 30,44 mil. lei, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   În luna iunie curent în Registrul emitenților de valori mobiliare au fost înregistrate 2 emisiuni de valori mobiliare în valoare de 7,8 mil. lei, cu 0,14 mil. lei sau cu 1,76% mai puțin comparativ cu luna iunie 2020.   Datele mai denotă că, în semestrul I, fluxul de investiții străine a constituit 5,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 18,72% din totalul emisiunilor de acțiuni, comparativ cu lipsa acestora în anul 2020.

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va examina în ședința de astăzi, 28 septembrie, proiectul ordinului cu privire la Lista actelor necesare la vămuirea mărfurilor. Documentul a fost elaborat de Serviciul Vamal în scopul asigurării corecte și transparente a operațiunilor de vămuire a mărfurilor/ bunurilor și pentru respectarea condițiilor din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal.   Potrivit proiectului, lista va conține: documente comerciale (factura comercială/invoice, actele care confirmă achitarea cheltuielilor de procurare, transportare, transbordare, asigurare și depozitare și contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile);

Cabinetul de miniștri a examinat joi, 12 august, proiectul de hotărâre care prevede adoptarea unui nou Cod vamal al Republicii Moldova. Acesta derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Moldovei în cadrul Acordului de Împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.   Așadar, documentul, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, presupune:

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Produsele IT pot fi „monetizate” de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta deseori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea și crearea produselor software: aplicații, website-uri etc. Aplicația AdSense este o modalitate gratuită și simplă de a câștiga bani, afișând anunțuri lângă conținutul online.   În articolul „Google AdSense: aspecte contabile și fiscale” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, autorul Andrei Jizdan afirmă că, utilizând aplicația de publicitate, companiile IT pot afișa reclamă textuală, imagine sau video pe site-urile personale. Aceste afișări sunt administrate de Google și generează venituri fie pe click, fie pe afișare.

Persoana juridică a introdus pe teritoriul RM un mijloc de transport neînmatriculat în RM. La momentul introducerii pe teritoriul ţării pentru mijlocul de transport respectiv a fost achitată taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate în RM (vinieta), perioada de valabilitate a acesteia constituind 7 zile. Totodată, dat fiind constatarea unei defecțiuni tehnice la mijlocul de transport, acesta nu a fost scos de pe teritoriul RM în perioada corespunzătoare valabilității vinietei. Apare în acest caz obligația de achitare a vinietei pentru perioada imediat următoare şi până la scoaterea mijlocului de transport din Moldova, în condiţiile în care acesta nu a circulat pe drumurile RM din motivul necesității remedierii defecțiunilor tehnice?