O persoană fizică care activează în firma X din RM pe parcursul anului 2017 a fost delegată în România pentru stagiere, pe o perioadă de 9 luni. Pe întreaga perioadă a delegării persoanei i s-a asigurat salariul și cheltuielile de deplasare în modul stabilit de legislația în vigoare. Ținând cont că persoana s-a aflat pe teritoriul statului vecin mai mult de 183 de zile în decursul unui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală a României (ANAF) a solicitat ca persoana să onoreze obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit din activitatea desfășurată în România.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor subiecților impunerii cu impozitul pe avere că termenul de achitare a acestuia expiră pe data de 25 decembrie. Totodată, luând în calcul că unele persoane în continuare confundă noțiunile de impozit pe bunurile imobiliare și impozit pe avere, republicăm acest articol, care argumentează logica legiuitorului. La 15 septembrie 2017 Curtea Constituţională a înregistrat o nouă sesizare (122g) privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2874 din Codul fiscal aferente impozitului pe avere.

În anul 2018, au fost eliberate 3266 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în scădere cu 16,6% faţă de anul 2017, comunică Biroul Național de Statistică. Conform datelor, din numărul total de autorizații, 2009 au fost pentru clădirile rezidențiale, inclusiv pentru colectivități, iar 1257 – autorizații pentru clădirile nerezidențiale. În profil regional, în anul 2018, comparativ cu anul precedent se înregistrează o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale. Astfel, în regiunea Centru, numărul acestora s-a redus cu 185 unităţi, în regiunea Nord — cu 42 unităţi, în mun. Chişinău — cu 40 unităţi, în UTA Găgăuzia — cu 16 unităţi și în regiunea Sud – cu 4 unităţi.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Mâine, 31 mai curent, va ieși de sub tipar nr.178-184 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) vor face schimb de curicule și materiale de instruire în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal, achiziții publice, alte domenii de interes comun și vor organiza în comun instruiri, seminare, conferințe, ateliere de lucru în domeniul tehnologiilor informaționale. Aceste și alte priorități de colaborare între cele două instituții pentru anul 2019 au fost discutate la o întrunire a responsabililor din cadrul CTIF și ASEM, desfășurată săptămâna curentă.

Persoana fizică nerezidentă „X” (cetățean al Ucrainei) care deține o cotă parte în capitalul social al SRL „Q” a decis să înstrăineze cota sa în favoarea agentului economic „Y” (persoană juridică) rezident al Republicii Moldova. Care sunt obligațiile fiscale pentru fiecare contribuabil în parte? Care este modalitatea de declarare a venitului obținut de către nerezident din realizarea părții sale în capitalul social?

Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

Serviciul Vamal își îmbunătățește și simplifică mecanismul de vămuire a trimiterilor poștale internaționale prin intermediul cărora sunt livrate diverse bunuri. Până la finele acestui an, instituția va implementa un modul specializat, destinat procesării prealabile a coletelor transmise prin poșta rapidă. Noul sistem va fi oferit prin intermediul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, cu susținerea căruia sunt derulate o serie de proiecte de modernizare a activității autorității vamale.

În ședința din 30 ianuarie curent, cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea Guvernului pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul turismului, semnat la 22 noiembrie 2018, scopul acestuia fiind consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniu între țările noastre. Acordul prevede dezvoltarea diverselor tipuri de turism acceptate de practica internaţională, realizarea de proiecte de investiţii de interes comun în domeniul turismului, schimburi reciproce de date şi informaţii cu privire la legislaţia şi reglementările părților.

Din 1 ianuarie 2019, Federația Rusia va elimina taxele vamale pentru exportul de legume, fructe, conserve din fructe și legume și produse vitivinicole moldovenești. Declarația aparține Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, și a fost enunțată după înrevederea de la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. După cum a remarcat șeful statului moldovean, părțile au convenit să ia măsuri comune pentru majorarea volumului exportului produselor moldovenești pe piața rusă, inclusiv eliminarea taxelor vamale la exportul în Rusia a legumelor și fructelor în stare proaspătă, fructelor și legumelor procesate și produselor vitivinicole.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Anexa 1 la Acordul de comerț liber dintre Republica Turcia și Republica Moldova privind definiția noțiunii de ”produse originare” și metodele de cooperare administrativă va fi substituită. O decizie în acest sens a Comitetului mixt, constituit în baza Acordului indicat, a fost semnată la Ankara la 14 decembrie 2016, iar proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nominalizate, aprobată de Guvernul de la Chișinău a fost publicată în MO din 25 august.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Cum se determină atribuţiile de muncă ale salariatului la încheierea contractului individual de muncă? Deseori în contract sunt prevăzute unele condiţii, dar angajatorul cere îndeplinirea altor lucrări. Atribuţiile de muncă ale salariatului sunt determinate în cea mai mare măsură de specialitatea, calificarea, funcţia care au fost sau au constituit obiectul negocierii contractului individual de muncă. Acestea, ca şi locul de muncă, rămân, de regulă, neschimbate pe toată perioada acţiunii contractului de muncă.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP) au încheiat, săptămâna trecută, un acord de colaborare privind activitățile de perfecționare profesională a contabililor în domeniul finanțelor publice și utilizării tehnologiilor informaționale în contabilitate. Acordul stabilește obiectivele, domeniile și instrumentele de cooperare între părți, printre care consemnăm: organizarea și participarea în comun la instruiri, seminare, conferințe cu tematici ce vizează finanțele publice și serviciile contabile,