Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31 martie 2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021. În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale au fost adoptate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri,  printre care:   1. extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021; 2. extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021;

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Mâine, 15 februarie 2019, va ieși de sub tipar nr. 49-58 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Ținând cont de faptul că Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) nu sunt incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, obligativitatea de instalare a ECC se extinde asupra tuturor unităților structurale ale AEÎ: oficiu central, filială sau reprezentanță, unde sunt amenajate locurile de lucru al casierului, operatorului-casier sau contabilului-casier pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești.   În articolul „Particularitățile contabilității tranzacțiilor efectuate de către AEÎ cu aplicarea echipamentelor de casă și de control” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorii, Vasile Bucur și Valeriu Iașan, menționează că

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată, care funcționează în regim autonom, fără prezența fizică (participarea) a unei alte persoane decât utilizatorul de servicii de plată care primește și/sau depune numerarul. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent, vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).  

La 30 noiembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 781,4 mil., în descreștere cu $266,88  mil. în comparație cu 29 octombrie 2021, când acestea au însumat $4 048,3 mil.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:   intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: $237,13 mil.; deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: $38,53 mil.;

La situația din 31 decembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3,9 mld., majorându-se cu circa $120,5 mil. comparativ cu situația din 30 noiembrie a anului precedent. Conform datelor făcute publice de Banca Națională a Moldovei, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de înregistrarea în luna trecută a creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Extended Credit Facility (ECF) și Extended Fund Facility (EFF), tranșa I, debursate de Fondul Monetar Internațional, în sumă de $79,8 mil.   Totodată, creșterea a fost determinată și de înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor debursat de Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, în mărime de $67,95 mil. (echivalentul a 60 mil. euro).

În ediția din luna octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu un articol destinat contabililor din sectorul agrar, în care oferim soluții la capitolul calculării costului unitar al produselor plantațiilor pomicole.   Autorul articolului, Igor Balan, menționează că la momentul de față la calcularea costului produselor plantațiilor pomicole se aplică preponderent calculația de gestiune (efectivă) prin metoda calculului direct. Totodată, multe întreprinderi agricole din țară înregistrează produsele pomicole obținute cu scontarea parametrilor calitativi de conformitate fizică, de exemplu, prin divizarea acestora în conforme și neconforme.

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii de Guvern pentru iniţierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state.   Acordul este un tratat interguvernamental bilateral ce are drept scop crearea condițiilor necesare pentru ca tarifele pentru serviciile de roaming (apelurile de voce efectuate și primite, mesaje SMS expediate și primite, date mobile consumate) achitate de utilizatorii ce călătoresc între cele două state, precum și tarifele pentru apeluri internaționale ordinare între cele două state, să fie reduse.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a oferit aviz pozitiv proiectului de lege ce are ca scop sporirea transparenței în domeniul serviciilor de plată, sporind încrederea consumatorilor într-o piață armonizată a plăților. Amintim, documentul a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent și vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).   Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată,

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.