Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Cota participației proprii inițiale în cadrul Programului de stat „Prima casă” se reduce de la 10 la 5%, iar vârsta limită a solicitanților care pot accesa programul se majorează de la 45 la 50 de ani. În Monitorul Oficial din 24 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 522 din 15 iulie cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului.   Astfel, în categoriile beneficiarilor de compensații vor fi incluse și persoanele care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului în luna martie 2018. Potrivit noilor prevederi, beneficiarilor de credite ipotecare accesate anterior și care întrunesc condițiile de eligibilitate ale Programului la data depunerii cererii de acordare a compensației, li se calculează compensația în mărime de 50% din soldul rămas al creditului ipotecar la data depunerii cererii.

În scopul administrării eficiente şi univoce a prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) şi în baza art. 133 alin. (1) lit. c) din Titlul V al Codului fiscal,

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

Până la data de 22 august 2020 se va derula cel de-al doilea apel de recepționare a cererilor de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, pentru Măsura 3 ce vizează diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole, comunică Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA). Începând cu 1 iunie curent, persoanele juridice sau fizice înregistrate în localitățile rurale care își creează sau dezvoltă activități non-agricole pot aplica pentru obținerea subvențiilor în avans. AIPA amintește că măsura Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole cuprinde următoarele tipuri de investiții: — proiecte de înființare și renovare a atelierelor de întreținere a tehnicii și echipamentelor, ateliere de cizmărie;

Sistemul de management financiar și control implementat în cadrul Primăriei municipiului Bălți necesită îmbunătățiri, deoarece nu au fost dezvoltate unele elemente proprii sistemului dat, care țin de identificarea riscurilor asociate obiectivelor stabilite prin Planul anual de activitate, a riscurilor de fraudă asociate procesului de raportare financiară, elaborarea Ghidului privind activitățile de control etc., se spune în Raportul auditului situațiilor financiare aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public ale mun. Bălți pe anul 2017 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

Subiecți al subvenției pentru crearea locurilor de muncă vor deveni persoanele fizice care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, prevede proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1145/2017 (în continuare – proiect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă.   Necesitatea operării modificărilor este condiționată de analiza informației prezentată de Ministerul Finanțelor privind mersul implementării mecanismului de subvenționare în perioada 2018- 2019, fiind constatat că la el au aplicat nouă agenți economici (sau 0,19% din numărul întreprinderilor din industria prelucrătoare), dintre care doar o singură companie a reușit să îndeplinească criteriile de eligibilitate1.

Pe perioada stării de urgență, se permite comerțul ambulant cu produse agricole vegetale de producție proprie, în baza autorizației de amplasare emise de autoritatea publică locală, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspândirii infecției COVID-19. Autorizația de amplasare și cerințele de organizare a comerțului ambulant vor fi stabilite de către autoritățile publice locale. Aceste și alte prevederi sunt incluse în Dispoziția aprobată astăzi, 8 aprilie 2020, de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Agricultura este una din activitățile de bază, caracteristice pentru Republica Moldova. Chiar dacă avem foarte multe companii în acest domeniu, nu există răspunsuri la toate întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile. Astfel, vă invităm la seminarul ”Contabilitatea în agricultură” Înregistrează-te Program:

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.

S.R.L. închiriază autoturism de la persoana fizică cu titlu gratuit (plata lunară — zero lei). Acest autoturism a fost reparat, cheltuelile de reparație în scopuri fiscale = 0 lei (15% din suma chiriei). TVA se permite de luat în calcul?

În următoarele 36 luni în Republica Moldova va fi implementat, în regim de pilotare (cu posibilitate de extindere), Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora. Realizarea Programului necesita pentru anii 2020-2023 un buget estimativ de 65 mil. lei (fiind majorat cu 50 mil. lei), iar responsabilă de implementarea Programului va fi Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care va fi institui o unitate de implementare a Programului.   În MO din 14 iulie a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.439 din 1 iulie curent, prin care a fost aprobat atât Programul respectiv cât și Planul de implementare a activităților, dar și componența instituțională a Comitetului de coordonare a Programului.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998, în cazul în care o persoană fizică nerezidentă procură pe teritoriul Republici Moldova un oficiu pe care îl dă în locațiune unui agent economic?

1. (29.1.7.3.17) Apare la persoana juridică obligația de reținere a impozitului pe venit în mărime de 12%, în cazul procurării unui activ de capital de la o persoană fizică, din numele căreia acționează persoana juridică (creditorul gajist) conform contractelor de gaj sau ipotecă? 2. (29.1.7.3.16) Urmează de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul persoanelor terțe a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale?

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

Întreprinderea, entitate rezidentă a Republicii Moldova, a semnat un contract de folosința cu titlu gratuit a unui bun imobil cu o persoană nerezidentă a Republicii Moldova.

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă: