Terenurile proprietate publică, cu excepția celor aferente construcțiilor proprietate privată, se dau în locațiune/arendă prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern, prevede proiectul completărilor la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice (Legea nr.121/2007), înaintat în calitate de inițiativa legislativă și susținut de Guvern în cadrul ședinței din 24 noiembrie curent.   Modificările au fost inițiate la multiplele adresări din partea autorităților administrației publice locale (AAPL), care au solicitat suportul statului în vederea reglementării procesului de dare în locațiune a terenurilor proprietatea publică a acestor autorități.

Potrivit art. 311 al Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr. 135/2007): - formarea capitalului de stimulare se efectuează în baza deciziei unanime a asociaților (alin.(

Entitatea avicolă evaluează păsările tinere și cele mature precum și produsele obținute din transformările activelor biologice în conformitate cu prevederile pct. 30-35 ale SNC „Particularitățile contabilității în agricultură” (în continuare – SNC PCA) dacă această entitate se conduce de reglementările standardului în cauză.

Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare este stabilit prin Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017). Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

La finele trimestrului IV al anului 2021, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I din anul 2020. Indicele RPPI, la situația de raportare, a înregistrat valoarea de 126,9%, fiind în creștere cu 11,2 la sută față de trimestrul IV/2020, constată Banca Națională a Moldovei.   Potrivit regulatorului, indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piața primară a înregistrat valoarea de 138,7 la sută, fiind în creștere cu 17,7 la sută față de trimestrul IV/2020, iar cel aferent prețului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieței secundare a înregistrat valoarea de 122%, fiind în creștere cu 9,1 la sută față de aceeași perioadă din anul 2020.

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Începând cu data de 1 decembrie, CODUL FISCAL 2022 poate fi procurat în PREVÂNZARE la următoarele prețuri:   220 lei – cu ridicarea de la sediul publicației ( Chișinău, str. Constantin Tănase nr. 6, clădirea „Fertilitate”, etajul 3, oficiul 306).   250 lei – cu livrare.   Dacă ești deja abonat și deții abonament Classic sau Premium  pentru anul viitor, vei primi Codul fiscal 2022 la adresa indicată la abonare.

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Politica bugetar fiscală și vamală pentru anul 2025 a fost adoptată în cadrul ședinței parlamentare din data de 31 iulie 2024. Astfel, Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) a intrat în vigoare la data de 15 august 2024. Totodată, ca urmare a adoptării actului

Fondatorul și administratorul persoanei juridice se află peste hotarele tării și dorește lichidarea/radierea întreprinderii. Poate fi parcursă procedura de către reprezentantul împuternicit în acest sens de către administrator?

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

Codul fiscal 2022 (ro/ru) este deja disponibil în variantă tipărită și poate fi procurat în continuare la următoarele prețuri:   cu livrare – 250 lei;  fără livrare   – 220 lei. Pentru deținătorii abonamentelor Premium și Classic, precum și cei care au achitat unitar Codul fiscal 2022 (cu livrare), procesul va fi asigurat prin intermediul agențiilor de presă și curierat, la adresa indicată la abonare.

În Monitorul Oficial nr.309-312 din 12 iunie 2025 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 300 din 5 iunie 2025 prin care s-a aprobat un nou formular al Declarației cu privire la impozitul pe venit prezentate de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale)

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.