Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și a propus pentru consultări publice Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul agriculturii. Scopul consultărilor este facilitarea identificării și formulării, în baza discuțiilor, a recomandărilor de politici noi, promovarea instrumentelor și abordărilor inovative în raport cu constrângerile și problemele din domeniu agriculturii.   Potrivit proiectului Planului de acțiuni, autoritățile își propun ca obiectiv imediat obținerea dreptului de export pe piața UE pentru mai multe produse agroalimentare (carne, ouă etc). Totodată, se planifică fortificarea capacităților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;

În rezultatul procedurii de executare silită, organizația de creditare nebancară, prin intermediul executorului judecătoresc, vinde apartamentul deținut în Republica Moldova de către o persoană fizică nerezidentă. Imobilul este procurat la licitație de către persoană juridică rezidentă. Cum va fi documentată în contabilitate această tranzacție de cumpărătorul imobilului în lipsa vânzătorului?

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Din perspectiva politicilor de antreprenoriat, îndeosebi al micilor antreprenori, cerința față de fondator de a deține teren agricol la înregistrarea Gospodăriei Țărănești reprezintă o constrângere la inițierea sau transparentizarea afacerilor. Astfel, lotul pe lângă casă (din intravilan) reprezintă o resursă naturală, care poate fi utilizată de antreprenor în activitatea proprie, conform art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, consideră Ministerul Economiei, care a inițiat procesul de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea unor acte normative.   Potrivit autorilor, din perspectiva reglementării afacerilor, existența cerinței privind deținerea terenului agricol în proprietate în Legea nr.1353/2000 și lipsa

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” urmează a fi aplicat în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2024, însă deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare, ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

Problemele măsurării, evaluării, cunoașterii, gestiunii și controlului activelor atribuite la categoria „Active neproductive” în sectorul bugetar care sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate, generând discuţii în rândurile profesioniștilor.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” va fi publicat articolul „Sistemul bugetar: contabilitatea activelor neproductive”, elaborat de noul nostru autor – Lidia Tonu, care atrage atenția că în componența activelor neproductive se includ terenurile, indiferent de destinația lor, și resursele naturale (zăcămintele de minerale și minereuri, pădurile și apele - obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor

Conform art.18 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b).

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

În cadrul Programului de Îmbunătățire a Contabilității, Auditului și Raportării privind Durabilitatea (EAASURE) al Băncii Mondiale, Moldova continuă să beneficieze de asistență în procesul de elaborare a cadrului normativ din domeniu. Pentru revizuirea gradului de aliniere a cadrului normativ existent și finalizarea transpunerii actelor UE în legislația națională din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului situațiilor financiare în sectorul corporativ, Banca Mondială a selectat trei experți, reprezentanți ai mediului de afaceri/profesional/academic care vor asigura conexiunea necesară cu profesia și business-ul în procesul de elaborare a modificărilor legislative planificate.

Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Planului controalelor asupra activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) pentru anul 2022.   Potrivit autorilor proiectului, în urma evaluării riscurilor a celor 230 agenți economici – rezidenți ai ZEL, nouă organe de control, inclusiv Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței,

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației va desfășura pe parcursul anului viitor 50 de controale în domeniile comunicațiilor electronice și poștale, potrivit Planului publicat de autoritate.   Reamintim că controalele se vor desfășura  în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător, ținând cont de verificările precedente, subiectele petițiilor examinate, serviciile oferite utilizatorilor etc. în baza criteriilor de risc aprobate.    În listă se regăsesc furnizori din mai multe localități din țară, inclusiv operatorii de telefonie Orange, Moldcell și Moldtelecom.

La finele lunii aprilie curent, rata medie a inflației în Republica Moldova a constituit 27,1%, crescând cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat anterior din cauza consecințelor crizei pandemice, dar și a celor din regiune. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat astăzi, 13 mai, Raportul asupra inflației pentru trimestrul II al anului 2022.   Traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflației a fost influențată de majorarea contribuțiilor din partea tuturor componentelor la ritmul anual al IPC. Astfel, în luna aprilie curent cel mai mare impact l-au avut prețurile la produsele alimentare, care au atins nivelul de 11%, fiind urmate de prețurile reglementate – 7,1%, inflația de bază – 6,3%, iar prețurile la combustibil,

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,

În anul 2021 volumul total al veniturilor în sectorul comunicaţiilor electronice (telefonie mobilă, internet mobil, telefonie fixă, internet fix, retransmisie a programelor audiovizuale și alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a înregistrat o creștere de peste 170 mil. lei sau cu 2,9% în raport cu anul 2020 şi a constituit 6,112 mld. lei, potrivit anuarului statistic privind dezvoltarea comunicațiilor electronice în Republica Moldova, publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.   Totodată, în anul 2021, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă a scăzut faţă de anul precedent cu 0,9% şi a atins cifra de circa 2,89 mld. lei. S-a redus cu 12% și volumul total al vânzărilor pe segmentul

Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).