Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu 55 voturi proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență nr. 298 propus tot astăzi, 22 octombrie 2021, de Guvernul RM. Termenul stării de urgență este declarat pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ține de riscul de întrerupere/limitare a aprovizionării cu gaze naturale a țării.   Astfel, pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în calitate de autoritate administrativă responsabilă, va emite dispoziţii cu caracter executoriu pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.   Pentru a asigura impactul prompt al acestora, dispoziţiile emise de CSE a Republicii Moldova vor intra în vigoare din momentul emiterii lor.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță despre inițierea procesului de elaborare a două proiecte – al legii horticulturii și de modificare a Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836/2020.   Proiectul legii horticulturii urmează să stabilească prevederile de bază ce țin de înființarea plantațiilor, producerea, plasarea pe piață și procesarea produselor horticole, care includ culturile pomicole, inclusiv de arbuști fructiferi și căpșun și legumicultura.  

În cadrul ședinței Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de prim-ministrul Natalia Gavrilița, a fost anunţată starea de alertă în ceea ce priveşte sectorul energetic al țării, astfel încât instituțiile statului să ia măsuri concrete pentru a preveni o eventuală declanșare a unei situații de urgență și pentru a asigura aprovizionarea țării cu gaze naturale.   După încheierea ședinței CSE, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat cele mai importante decizii ale CSE și a precizat  că starea de alertă este o etapă necesară pentru a preveni declanșarea unei situații de urgență și pentru a fi pregătiți de orice scenariu.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal se finalizează cu valorificarea rezultatelor acestuia. Acest articol reprezintă o analiză detaliată privind actul de control fiscal și procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislației, fiind o continuare a seriei de articole despre controlul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, persoanele fizice-cetățeni au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la data de 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Ținând cont de faptul în anul curent de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, ultima zi de depunere a Declarației aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – respectiv, 3 mai 2022. Declarația cu privire la impozitul pe venit poate fi depusă de către contribuabili prin următoarele modalități:

În sensul Codului fiscal, persoana interdependentă este definită ca membru al familiei contribuabilului sau persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împreună cu acesta sub controlul unui terţ. În conformitate cu această definiție:

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Procesul de depunere a declarațiilor de avere și interese personale pentru anul 2018 s-a încheiat la 31 martie curent. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2019 au fost înregistrate 58619 declarații de avere și interese personale, dintre care 57972 declarații anuale, 461 declarații depuse la eliberarea din funcție și 186 depuse la angajare. Datele au fost oferite de președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, în cadrul unei conferințe de presă. Astfel, comparativ cu anul 2017, numărul declarațiilor a crescut, în anul 2017 fiind recepționate 46257 declarații, dintre care 44995 au fost anuale.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program se va efectua din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), valoarea căruia se va aproba anual prin legea bugetului de stat. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat respectivul  proiect de lege.   Potrivit documentului, mijloacele FNDRL vor fi utilizate pentru sporirea competitivității și a ocupării forței de muncă în regiunile de dezvoltare, revitalizarea economică și socială a orașelor, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale și locale, construcția și renovarea infrastructurii sociale, precum și pentru cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă.

Începând cu 1 aprilie 2017, Serviciul Fiscal de Stat activează ca entitate juridică unică responsabilă de asigurarea procesului de administrare fiscală pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în vederea continuării realizării reformei Serviciului Fiscal de Stat inițiate în 2017, la data de 1 ianuarie 2022 a fost pusă în aplicare noua structură a autorității.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Amânarea sau eșalonarea termenului de stingere a obligației fiscale în conformitate cu art. 180 din Codul fiscal (în continuare – CF) reprezintă una din modalitățile reglementate de legislația fiscală pentru susținerea contribuabililor care se află în dificultate de a-și onora obligațiile față de buget în

Întrebarea ce ține de faptul aplicării ștampilei întreprinderii pe documentele primare încă mai apare la unii contribuabili. Pentru a explica dacă aceasta este o obligație sau o opțiune, reiterăm prevederile legislației în vigoare.   Potrivit art.3 pct.5 al Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ

Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Una din principalele atribuții manageriale este asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, prin instituirea de măsuri menite să asigure condiții bune de lucru, pentru apărarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a lucrătorilor.

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună

La 10 decembrie 2022, Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic va fi substituită de Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere, ambele acte stipulând că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care sunt utilizate ca metodă de autentificare. În continuare vom prezenta unele aspecte ce țin de valoarea juridică a semnăturilor electronice, în funcție de tipul acestora, și modul de recunoaștere în cazul în care respectivele semnături urmează a fi utilizate pentru autentificarea actelor contabile.