Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (până la 25 mii lei) și cu amendă de la 1000 la 1500 de UC aplicată persoanei juridice (până la 75 mii lei). În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 52 din 12 martie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Aceasta a fost aprobată în contextul consolidării măsurilor de profilaxie în cazul răspândirii infecției cu noul virus COVID 19. Ulterior prevederile legii vor fi aplicate în alte cazuri similare.

La 1 ianuarie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 121317 entități, potrivit datelor statistice  publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe sunt societăți cu răspundere limitată – 89264. Totodată, în Republica Moldova activează 24156 întreprinderi individuale, 1399 cooperative de consum, 1064 societăți pe acțiuni de tip închis, precum și 1599 alte forme de asociații.   În același timp, în RM activează câte o unitate cu forma de organizare întreprindere cooperatistă, colhoz, alte uniuni de întreprinderi și activitate de întreprinzător a persoanei fizice.

Bunurile din rezervele de stat și de mobilizare ar putea fi trecute la pierderi sau la deșeuri în cazurile constatării unui nivel scăzut al calității (schimbarea caracteristicilor calitative prescrise, uzura fizică și morală, modificarea standardelor); învechirii fizice (expirării termenului de păstrare și/sau valabilitate); pierderii interesului comercial (nu prezintă interes social, care nu este necesar populației). Aceste norme sunt prevăzute de proiectul hotărârii de Guvern, prin care se propune aprobarea Regulamentului privind modul de trecere la pierderi sau la deșeuri a bunurilor din rezervele de stat (proiectul Regulamentului) elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Afacerilor Interne.

Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

Prin Legea nr. 16 din 15 februarie 2019 privind modificarea unor acte legislative a fost completat Codul contravențional al RM (CC) cu art. 311 și Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, prin includerea prevederilor ce reglementează constatarea amiabilă a accidentului rutier, care au intrat în vigoare la data de 8 martie 2019. Respectiv, art. 2 din Legea nr. 414 prevede că constatare amiabilă a accidentului de autovehicul este o procedură simplificată şi benevolă de documentare a accidentului de autovehicul soldat doar cu daune materiale nesemnificative, prin completarea şi semnarea de către conducătorii de autovehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident”, stabilit de autoritatea de supraveghere.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

În Convenția colectivă la nivel de ramură pentru anii 2017-2020 negociată între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură au fost operate modificări, aceasta fiind extinsă și pentru perioada anilor 2021-2025. Acordul adițional nr. 2 cu privire la modificările și completările Convenției respective a fost publicat în Monitorul Oficial din 5 martie curent.   Astfel, Convenția prevede că, în caz de reorganizare, schimbare a tipului de proprietate sau a proprietarului entității urmează a fi respectat dreptul salariaților la informare și consultare.

Conform pct. 23, 24 și pct. 25 din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019) bonul de casă, generat în formă electronică şi/sau emis de echipamentul de casă şi de control pe suport de hîrtie, conţine obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate şi specifice în funcţie de domeniul de activitate.

Din 1 ianuarie 2021, toate autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale1 vot raporta Serviciului Fiscal de Stat informația referitoare la amenzile aplicate în conformitate cu Instrucțiunea cu privire la procedura de furnizare a informației privind amenzile contravenționale. Documentul este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.746 din 7 octombrie 2020 și publicat în „Monitorul Oficial” din 16 octombrie curent.   Elaborarea și aprobarea Instrucțiunii a fost condiționată de necesitatea asigurării evidenței analitice conforme a calculării și achitării amenzilor contravenționale și urmăririi plenitudinii încasării și raportării acestora.

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.

Am ieşit la pensie în anul 2018, luna noiembrie, şi am lucrat mai mult de doi ani după ieşirea la pensie dar, în unele luni am activat în bază de contract de prestare a serviciilor. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care nu am lucrat doi ani consecutivi? Se includ în stagiul de cotizare perioadele în care persoanele activează pe bază de contract de prestare a serviciilor?

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 3 septembrie curent a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind efectuarea activităţilor de coafură, întreţinere şi înfrumuseţare corporală.   Regulamentele sunt destinate persoanelor juridice și antreprenorilor individuali ale căror activități sunt legate de proiectarea, construcția și exploatarea unităților publice care oferă servicii de coafură și servicii cosmetice, precum și autorităților desemnate să efectueze supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat.  

Dat fiind faptul că actele normative din domeniul contabilității și raportării financiare nu prevăd reguli speciale privind particularitățile contabilității în Asociațiile de proprietari din condominiu, în contextul legislației existente în vigoare, în continuare va fi analizat modul de organizare și ținere

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Potrivit art. 2931 alin. (3) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218/2008, degradarea, pierderea, nimicirea, lipsa registrului maşinii de casă şi control,