Astfel, ținem să menționăm că în temeiul Legii nr. 247/2023 au fost operate modificări în unele noțiuni din Legea nr. 1540/1998, prevăzute de art.3, și anume: ambalaj primar reprezintă ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;

 Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:          a) un loc de conducere, o subdiviziune, un oficiu, o fabrică, o uzină, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole; 

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

În scopul evitării situațiilor de dublă impozitare a dividendelor achitate de persoanele juridice rezidente în favoarea altor persoane juridice rezidente (cu excepția dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv), acestea vor deveni surse de venit neimpozabile. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent.   Scopul măsurii respective este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la formarea unui cadru legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice generatoare de valoare adăugată.  

Pentru bunurile imobiliare gajate obligația de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare revine proprietarului acestora, chiar și în condițiile în care bunurile se află în posesia creditorului gajist (art.277 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal). (Temei: scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 15/2-06/464 din 01.12.2020)

   Сonform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea modului de formare a prețurilor la produsele social-importante, conform atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare. În context, în perioada imediat următoare, pe întreg teritoriul țării se vor desfășura acțiuni de verificare a modului de formare a prețurilor la produsele social-importante în unitățile de comerț cu amănuntul.  Pentru nerespectarea modului de formare a prețului la produsele social-importante, prin majorarea adaosului comercial peste limita permisă, comerciantul este sancționat prin încasarea venitului ilicit obținut de la majorarea adaosului comercial și cu aplicarea sancțiunii în proporție de 100%. 

Ținând cont de faptul că pe data de 16 aprilie 2022 va fi anulată starea de urgență în sănătate publică, parvin multiple întrebări ce se referă la termenul de aplicare a cotei reduse a TVA, adresate de entitățile ce activează în domeniul HoReCa.   În acest context reiterăm că, potrivit prevederilor Legii nr.76/2021, condițiile de aplicare a TVA în mărime de 6% pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a CAEM sunt: declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă, cu condiţia declarării acestei stări de către Parlament în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004; declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă în sănătate publică, cu condiţia declarării acestei stări de către CNESP în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009.

Compania X prestează servicii de publicitate unei companii nerezidente Y. În schimb, compania X beneficiază din partea nerezidentului Y de servicii informaționale, în baza unui contract de compensare reciprocă. În baza contractului se efectuează decontările reciproce, astfel că, la finele perioadei fiscale, nerezidentul Y urmează să transfere companiei rezidente X diferența de sumă.    În această situație, pentru compania X apare obligația reflectării a importului și exportului de servicii în Declarația privind TVA?   

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2022 inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării cerințelor legislației, 97 controale, dintre care 64 în domeniul raporturilor de muncă, 21 – a securității și sănătății în muncă, 11 – complexe și 1 – în domeniul migrației de muncă. Din numărul total de controale efectuate 56 au fost planificate (51 – în sectorul public și 5 – în sectorul real) şi 41 – inopinate (15 – în sectorul public și 26 – în sectorul real).   În rezultatul acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 756 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv 500 – în domeniul raporturilor de muncă

Inițiativa legislativă cu privire la atribuirea Agenției Achiziții Publice a funcției de a constata încălcarea regulilor de inițiere şi desfășurare a procedurilor de achiziții publice (prevăzute la art. 3271 din Codul contravențional (CC)) a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 16 februarie curent.    Autorii inițiativei justifică necesitatea operării modificării prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC aprobate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.

Procedura de nimicire a documentelor contabile, după cum se cunoaște, este prevăzută în Ordinul nr. 57 din 27.07.2016 al Serviciului de Stat de Arhivă (Ordinul nr. 57/2016), prin care a fost aprobat Indicatorul documentelor-tip și al termenelor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova (în continuare – Indicatorul documentelor-tip). Prezentul Indicator al documentelor-tip stă la baza stabilirii termenelor de păstrare și pentru nimicirea documentelor organelor administrației publice, pentru organizațiile și întreprinderile din Moldova,inclusiv, organizațiilor obștești.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

A fost efectuată achitarea prin intermediul terminalului POS a sumei de 50 lei, dar nu s-a eliberat bon fiscal pe MCC la suma de 50 de lei în aceeași zi. Cum se procedează în cazul dat? Avem dreptul în ziua următoare să trecem acești 50 de lei pe MCC? Și ce amenzi, penalități vor fi aplicate în acest caz?

Conform art.95 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, venitul sub formă de dobîndă obținut de către locator în baza unui contract de leasing, nu constituie obiect impozabil cu TVA. Potrivit art.1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

28.17.45 Care este regimul fiscal privind TVA în cazul importului și/sau livrării dovleacului pe teritoriul Republicii Moldova?

Cheltuielile suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV 2 urmează a fi permise spre deducere.   În ședința de astăzi, 4 decembrie,  Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege  ce are ca scop stabilirea unui regim fiscal special pentru plățile efectuate de către angajator pentru testarea salariaților.