În conformitate cu art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii sînt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor cel tîrziu în ultima zi a lunii, care succedă luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.

În conformitate cu art. 102 (1) din Codul fiscal, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art. 112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Ţinînd cont de faptul că, suma T.V.A. anterior trecută în cont nu este achitată şi nu urmează a fi achitată furnizorului, aceasta va fi exclusă de la decontări cu bugetul. De asemenea, cumpărătorul urmează de a reflecta operaţiunea în cauză în Registrul procurărilor în perioada de raportare cu semnul (-) minus, şi, corespunzător, în boxa 13 a Declaraţiei privind T.V.A…

Constituie o prerogativă a timpului Regulamentul privind cerinţele la montarea, exploatarea, deservirea tehnică şi metrologică a contoarelor de evidenţă cu memorie fiscală şi efectuarea verificării operative la agenţii economici producători de alcool etilic, distilate şi băuturi alcoolice tari?

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, dacă valorile materiale importate (inclusiv cu titlu gratuit) urmează a fi utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, atunci TVA aferentă, achitată la vamă, urmează de a fi trecută în cont. În cazul importului producţiei cu caracter publicitar, care se referă la livrări scutite de TVA, atunci, în conformitate cu art. 102 alin. (2) din Codul fscal, nu se permite trecerea în cont a acesteia. Dacă producţia cu caracter publicitar importată este folosită pentru efectuarea livrărilor impozabile şi neimpozabile, la trecerea în cont a TVA urmează de a ţine cont de prevederile art. 102 alin.(3) din Codul fiscal.

În scopul executării prevederilor art. 158 şi 160 din Titlul V al Codului fiscal şi ţinînd cont de faptul că autorităţile administraţiei publice locale (primăriile), prin intermediul serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul acestora, sînt obligate să ţină evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale calculate de respectivele servicii, Guvernul Republicii Moldova

Pe piaţa locală primele automate pentru vînzări (automate de cafea, de regulă, second hand), dotate cu jetoniere, apar prin anul 2005. În instituţii, gări, staţii de autobuz şi aeroporturi, de rînd cu automatele de cafea, îşi fac apariţia şi alte automate de vînzări: automate de vînzări sucuri, băuturi răcoritoare, dulciuri, snack-uri etc. Dar şi în prezent predomină pe piaţă automatele de cafea dotate, de altfel, de acum cu cititoare (validatoare) de bancnote. Avantajul lor este că pot deservi, la orice oră şi fără costuri suplimentare, cererea pentru aceste produse. Care n-ar fi evoluţia tehnică a automatelor pentru vînzări, în vizorul fiscal întotdeauna vor fi sistemele de plată legate de numerar, carduri şi alte instrumente acceptate de acestea.

În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu T.V.A. constituie livrarea de mărfuri şi servicii efectuată de către subiecţii impunerii, care reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Livrarea de mărfuri, potrivit art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, reprezintă transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială. Astfel, ţinînd cont de faptul că, de către antreprenor se transmit materialele de construcţie subantreprenorului în vederea executării lucrărilor, fără transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora, nu apare obiect al impunerii cu T.V.A., urmînd a fi perfectat documentul primar cu regim special – factura.

„Neachitarea impozitelor trebuie să devină ineficientă nu numai din punct de vedere economic, dar si social”. Controlul fiscal are ca scop verificarea realităţii, legalităţii şi sincerităţii declaraţiilor, verificarea corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii, conform legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea de constatare a evaziunii fiscale. Dat fiind faptul, că din cauza insuficienţei de resurse umane şi materiale ale administraţiei fiscale, în practică nu este posibil de a supune verificării toţi contribuabilii înregistraţi în modul stabilit de legislaţia în vigoare. În scopul optimizării activităţii de control, în ultimii ani s-a pus accent pe dezvoltarea tehnologiilor informaţionale,utilizate la depistarea operativă a contribuabililor potenţiali de a comite fraude fiscale. Astfel, pentru simplificarea procesului de selectare, care la etapa începătoare se efectua manual, în această perioadă a fost elaborat primul program computerizat de selectare a contribuabililor pentru control în baza gradelor de risc. Acest program a fost stabilit în urma elaborării unui model de contrapunere a TVA declarată cu TVA calculată suplimentar în dependenţă statistică de factori ca: cifra de afaceri, volumele de procurări si livrări, solicitările privind restituirea TVA, volumele de export-import, etc.

În anul 2011, conform art. 35 din Codul fscal, contribuabilul (persoană fzică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

În conformitate cu prevederile art. 185 alin (3) din Codul fiscal, reorganizarea persoanei nu schimbă pentru succesorul acesteia termenele de stingere a obligaţiei ei fiscale. În cazul reorganizării persoanei, drepturile şi obligaţiile ei trec la întreprinderea nou-creată. Înainte de a se reorganiza, întreprinderea va înştiinţa despre aceasta organul fiscal, în raza căruia se află, pentru efectuarea unui control fiscal şi determinarea volumului de drepturi şi obligaţii succesoare ale persoanei nou-create.

Potrivit art. 103 alin. (1) pct. 20) din Codul fiscal, este scutită de T.V.A. producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic), precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul menţionat. De asemenea, menţionăm că, Codul fiscal nu defineşte în scopuri fiscale noţiunea de „servicii de editare”, şi, prin urmare, în lipsa unei astfel de reglementări, se aplică legislaţia civilă în vigoare. Actul legislativ special, care reglementează activitatea editorială, este Legea cu privire la activitatea editorială nr. 939-XIV din 20.04.2000. Legea menţionată nu defineşte expres noţiunea „servicii de editare”. Prin urmare, conform principiilor coerenţei şi consecvenţei reglementărilor legislative, stabilite de art. 4 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, la aplicarea actului legislativ trebuie să se ţină cont de prevederile generale ale acestuia şi concordanţa între prevederile diferitor articole ale legii.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (3) din Codul fiscal, suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A., se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a T.V.A. se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament. În continuare ne vom referi doar la principalele măsuri de politică fiscală şi administrare fiscală, precum şi la aspectele de perfecţionare a legislaţiei fiscale naţionale, care se propun a fi implementate/menţinute în anul 2012:

Pe data de 12 februarie 2011, salariatul întreprinderii „X” a fost concediat. În urma examinării cererii depuse de către acesta în instanţa de judecată, pe data de 17 iunie 2011 a fost emisă o hotarîre, prin care s-a decis că salariatul a fost concediat nelegitim, iar angajatorul este obligat să-l restabilească la serviciu şi să-i achite salariul pentru perioada în care s-a aflat în concediu forţat. În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi faciÎntrebărilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Pe parcursul anului 2010 în bugetul consolidat (bugetul de stat (BS) şi bugetul unităţilor administrativ-teritoriale (BUAT)) au fost acumulate venituri din impozite şi taxe administrate de Serviciul fiscal de stat în sumă de 7 356 435,9 mii lei, depăşind cu 9% veniturile acumulate în anul 2009. Conform cotei în bugetul consolidat pe parcursul a doi ani consecutivi, impozitul pe venit se află pe locul doi după TVA, constituind 2 028 579,6 mii lei sau 27,58% în anul 2010 comparativ cu 1 907 742,2 mii lei sau 28,25% în anul 2009 (Diagrama 1a, 1b).

În conformitate cu legislaţia în vigoare, relaţiile de arendă în agricultură, precum şi impozitarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă se reglementează de către Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Legea cu privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003, Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056 din 16 iunie 2000, de alte acte normative naţionale, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

La situaţia din 30 septembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 11 542,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 98,3% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: la bugetul de stat – 3 558,5 mil. lei sau 94,0%;la bugetele unităţilor administrativ teritoriale – 2 167,8 mil. lei sau 98,2%;la bugetul asigurărilor sociale de stat – 4 686,2 mil.lei sau 99,6%;la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 1 129,7 mil. lei sau 108,1%. În raport cu perioada similară a anului trecut la bugetul public naţional este înregistrată o depăşire a veniturilor încasate cu 851,1 mil.lei sau cu 8,0%. Corespunzător componentelor bugetului public naţional dinamica se prezintă după cum urmează:

Începînd cu 1 ianuarie a.c. entităţile de interes public sunt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoarte financiare conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, iar la începutul anului 2012 să prezinte primele rapoarte conform SIRF, stabileşte Legea contabilităţii, adopată în 27 aprilie 2007. Entitatea de interes public este, potrivit legii contabilităţii, una de importanţă deosebită pentru public datorită domeniului de activitate şi care reprezintă o instituţie financiară, un fond de investiţii, o companie de asigurări, un fond nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează la Bursa de Valori a Republicii Moldova. Am încercat, în acest număr, să vedem cum se întîmplă trecerea la SIRF la companiile moldoveneşti şi în special cum derulează procesul la băncile comerciale – cele mai mari entităţi de interes public.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 15 aprilie 2008, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilul care utilizează maşina de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC) este obligat să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (RMCC) şi să-l legalizeze la organul fiscal în care este înregistrată MCC.

O persoană fizică, cetăţean al Republicii Franceze, este fondatorul şi conducătorul întreprinderii „Z”. Totodată, întreprinderea dată în baza contractului de locaţiune cu o persoană fizică, cetăţean al Republicii Moldova, începînd din luna iunie 2011, ia în locaţiune un apartament în care locuieşte conducătorul întreprinderii. Conform condiţiilor contractuale, intreprinderea „Z” nu achită persoanei fizice plata pentru locaţiune, dar efectuează reparaţie în apartamentul dat. Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat. Întrucît fondatorul agentului economic „Z” este atît conducătorul întreprinderii date, cît şi angajatul acesteia, plăţile acordate de întreprindere pentru recuperarea cheltuielilor personale (pentru locaţiunea apartamentului) reprezintă facilităţi impozabile acordate de patron, iar potrivit prevederilor art. 18 lit. c) din Codul fiscal, facilităţile acordate de patron se includ în venitul brut, şi, respectiv, acestea reprezintă o sursă de venit impozabilă pentru angajat.